Diversitatea urbană și pasiunea pentru Maroc, reflectate într-o vilă de lux cu influențe etnice

În cartierul bucureștan Floreasca, o vilă de lux reinterpreteazǎ, stilizeazǎ şi integreazǎ cultura marocanǎ în peisajul urban al Capitalei. Culorile vibrante, formele curbe, lumina filtrată subtil și elementele traforate trasează în interiorul atipic, o poveste arhitecturală resimțită de la intrare și până în ultimul colț al casei.

Vila face parte dintr-un țesut urban mixt, în care locuințele colective de înălțime medie și mare coexistă cu vile unifamiliale cu regim redus de înălțime. Proiectul – gândit de Cumulus Architecture și înscris la Anuala de Arhitectură 2025 – transpune în spațiul locuit pasiunea proprietarului pentru cultura marocană. Arhitecții au plecat de la aceste premise pentru a construi un mediu în care funcționalitatea și esteticul să coabiteze, în exterior și în interior, într-un mod adecvat peisajului urban în care se încadrează locuința.

Tranziția de la fațadele discrete și aproape sobre la mozaicul colorat și mobilierul aproape filigramat din inima casei se face lin, prin introducerea treptată și atentă a detaliilor de arhitectură și a culorilor. Două elemente esențiale coagulează întregul demers, regăsindu-se coerent în proiect: arcul de cerc și traforul.

Arcul de cerc se regăsește atât în detaliile arhitecturale ale fațadei, cât și în elementele de design interior: arcade, scafe, desene în pardoseală, subtile decupaje în mobilă.

Traforul este folosit că un instrument de „modelare” a luminii: la ferestre, detalii de mobilier și corpuri de iluminat, lumina este filtrată și transformată în jocuri de umbre subtile, care animă suprafețele și amplifică decorul.

Interior care amintește de modelul riadurilor marocane

Centrul casei îl reprezintă curtea interioară – o „cameră” sub cerul liber, bogat ornamentată cu pardoseală de mozaic, oglinzi și vegetație. Întâmplător sau nu, este în tradiția marocană ca locuințele să includă astfel de curți interioare, adesea îmbrăcate în mozaic și folosite ca loc de masă, socializare ori odihnă. aici bate, de fapt, inima riadurilor marocane.

Ferestrele ample deschid interioarele către această curte, dizolvând limitele fizice și creând iluzia unui spațiu amplu și continuu.

Paleta cromatică pornește de la tonuri neutre – alb și griuri calde – și este punctată de accente de albastru și roșu, în nuanțe vibrante, adecvate fiecărui spațiu. Detaliile din alamă adaugă profunzime și eleganță, asociate local cu metalul negru filigranat.

Materialele și detaliile moderne de plinte îngropate, nuturi, inserții de baghete sunt armonizate cu tehnici tradiționale marocane, precum tadelaktul, oferind casei o identitate unică, aflată la granița dintre modernitate și reverie orientală.

În băi, spre exemplu, această veche tehnică se asociază pieselor actuale din metal negru, aduse în aceeași logică de inspirație marocană prin introducerea arcelor, unul din cele două leit-motivuri ale casei. Finisajul cu aspect de piatră naturală se integrează natural aici, răspunzând astfel și cerințelor funcționale prin aspectul curat obținut.

Proiectul a fost înscris la Anuala de Arhitecturǎ, ediția 2025, iar autorii lui sunt arhitecții Elena Dragu, Andra Jugănaru, Mihaela Ciolache, Radu Matei, Mara Tomulescu, Răzvan Mălăncioiu (vizualizare) şi Andrei Cumpănășoiu (vizualizare).

Foto: Andrei Mărgulescu si Lucian Călugărescu