Patru arhitecți, un singur reper urban: transformarea gazometrelor din Viena într-un cartier al viitorului

Acum mai bine de un secol, cele patru gazometre din Viena reprezentau una dintre cele mai importante infrastructuri industriale ale Europei. Uriașele structuri din cărămidă au rămas fără scop acum 40 de ani, valoarea lor istorică și arhitecturală salvandu-le totuși de la demolare. Astăzi, gazometrele din Viena reprezintă unul dintre cele mai relevante exemple de reconversie a patrimoniului industrial din Europa. 

Construite între 1896 și 1899 pentru stocarea gazului care alimenta capitala Austriei, structurile din cărămidă au rămas fără funcțiune în anii 80. Dimensiunile lor sunt uriașe: cu un diametru de peste 60 de metri și o înălțime de 70 de metri, fiecare din ele ar puteagăzdui fără probleme Marea Roată din Prater, simbol cunoscut de turiști al capitalei austriece.

Transformarea complexului, realizată între 1999 și 2001, a fost coordonată printr-un masterplan elaborat de Wehdorn Architekten, biroul condus de arhitectul Manfred Wehdorn, care demonstrase încă din 1989 fezabilitatea unei noi utilizări pentru fostele rezervoare de gaz. În locul unui proiect unitar, orașul Viena a ales o soluție inedită: fiecare dintre cei patru cilindri monumentali a fost încredințat unui alt arhitect de renume, oferind fiecărei clădiri o identitate proprie, dar păstrând însă coerența întregului ansamblu. 

Proiectul finalizat cuprinde un centru comercial continuu, interconectat, care traversează toate fostele clădiri ale rezervorului, la nivelul fostei intrări. Sub acestea se află parcări pentru vehicule, iar deasupra se află birouri și etaje rezidențiale. Noul ansamblu include un total de 844 de apartamente, aproximativ 10.100 mp de spații de birouri și 17.650 mp de spațiu de centru comercial. În plus, în Gazometrul B a fost construită o sală de evenimente cu o capacitate de aproximativ 3.000 de persoane.

Gazometrele A și B – abordare originală a locuirii

Gazometrul A, cu o suprafață totală de 28.000 mp, poartă semnătura celebrului arhitect francez Jean Nouvel. Acesta a ales să conserve integral anvelopa istorică din cărămidă și să introducă în interior volume independente, ușor desprinse de zidurile existente. Aceste segmente – 18 la început, apoi construite doar nouă – găzduiesc apartamente dispuse pe 14 niveluri.

Spațiile dintre noile structuri și fațada originală permit pătrunderea luminii naturale și creează perspective spectaculoase asupra clădirii istorice. Conceptul său transformă interiorul într-o adevărată piață verticală, unde vechiul și noul coexistă fără compromisuri. 

Centrul comercial care leagă cele patru gazometre este acoperit aici cu o cupolă de sticlă și înconjurat de jardiniere cu gazon. Nouvel visase să reutilizeze structura existentă pentru cupola superioară ca suport pentru echipamente bioclimatice. Acest lucru nu s-a putut întâmpla niciodată. Pânza de păianjen care încadrează cerul rămâne pur decor.

Pentru Gazometrul B, biroul vienez Coop Himmelb(l)au a propus cea mai îndrăzneață intervenție arhitecturală din întregul complex. Arhitecții au introdus trei volume noi: un cilindru amplasat în interiorul structurii istorice, o extensie sculpturală din sticlă și o sală multifuncțională destinată evenimentelor. Contrastul dintre cărămida istorică și noile forme contemporane transformă această clădire într-un manifest al arhitecturii deconstructiviste. 

Gazometrul B găzduiește atât spații de locuit, cât și birouri. Cele 330 de apartamente oferă forme de locuit diferențiate, de la trei camere și mansarde și până la unități mai mici pentru studenți, iar asocierea cu birourile a reprezentat un concept de locuit considerat nou, la momentul construcției.

Spațiile situate în cilindru primesc lumină naturală prin curtea interioară conică și ferestrele fațadei istorice. O fațadă expansivă din sticlă, orientată spre nord, cu loggii, oferă un ecran cu lumină naturală.

Gazometrele C și D – echilibru între patrimoniu și contemporan

Gazometrul C a fost proiectat chiar de echipa Wehdorn Architekten, autorii masterplanului. Soluția adoptată urmărește un echilibru între respectul pentru patrimoniu și funcționalitatea contemporană, punând accent pe organizarea clară a spațiilor, confortul locuirii și un limbaj arhitectural sobru, care valorifică monumentalitatea construcției originale fără gesturi spectaculoase.

Aceste obiective au condus la structura în formă de inel, amplasată lângă peretele exterior din interiorul rezervorului istoric, care este împărțit vertical în șase aripi rezidențiale asemănătoare turnurilor și se îngustează în sus, într-o manieră terasată. Forma transversală a noii clădiri și designul ecologic bogat al curții interioare, cu copaci, plante cățărătoare și alte plante verzi, creează un spațiu de locuit amplu, luminos și aerisit. Totodată, conceptul arhitectural permite ca apartamentele să aibă ferestre deschise spre exterior, oferind rezidenților vederi panoramice asupra Praterului și a zonelor umede ale Dunării.

Arhitectural, interiorul are niveluri în cascadă, într-un limbajul de design simplu și clar. Arcadele, dintre care unele sunt orientate spre curte și se extind spre apartamente, terase și vegetația abundentă menționată anterior, întăresc atmosfera tipic vieneză și creează spații intime cu un grad ridicat de conexiune personală în cadrul structurii generale. Cu mult înainte de finalizare, toate apartamentele din Gazometrul C erau închiriate sau vândute.

Cel de-al patrulea cilindru, Gazometrul D, a fost transformat de arhitectul austriac Wilhelm Holzbauer, urmând un modernism rațional, clar, fără gesturi spectaculoase, care păstrează exteriorul istoric și introduce un interior complet nou, eficient și clar organizat. Arhitectul a propus o abordare diferită față de celelalte intervenții. În loc să păstreze golul central, acesta a construit volume dinspre interior către exterior, organizând funcțiuni diverse, de la arhive și spații de birouri până la locuințe amplasate în partea superioară a clădirii. 

Holzbauer a urmărit maximizarea utilizării fără a compromite caracterul istoric. Drept urmare, a regândit Gazometrul D ca imobil cu apartamente pe mai multe niveluri, cu spații comerciale la bază și conexiuni cu mall-ul transversal care unește toate cele patru gazometre.

La peste două decenii de la inaugurare, Gazometrele din Viena rămân un reper internațional al reconversiei arhitecturale și un exemplu despre cum colaborarea dintre mai mulți arhitecți de prestigiu poate genera un ansamblu coerent, în care diversitatea stilistică devine principalul atu. Vedem astfel că viitorul orașelor poate fi construit pornind de la memoria lor industrială, transformând fostele monumente tehnice în spații vii, dedicate locuirii, culturii și comunității. 

Foto: Profimedia