Răcoare pasivă acasă: trei reguli prin care ții canicula sub control

Confortul termic este tema nedeclarată a acestor zile, când canicula și criza energetică colaborează discret să ne facă nouă zile fripte. Cum găsim echilibrul între consum de electricitate redus și confort termic în interior? Soluția răcoririi fără alimentare electrică vine din trei direcții, exploatate inteligent în spațiul de locuit: reducerea radiației solare, creșterea inerției termice și optimizarea ventilației. Cu alte cuvinte, blocăm căldura soarelui, conservăm răcoarea din casă și profităm de curenții de aer. Iată cum.

Să consumi mai puțină electricitate nu este o problemă doar de costuri la nivel de familie, cât o alegere cu implicații mai largi. Situația energetică dificilă și perspectivele nu tocmai optimiste privind evoluția vremii ar trebui să ne dea de gândit. Încălzirea globală a devenit o certitudine, materializată prin caniculă constantă, secetă și cursuri de apă aproape secate, în timp ce în alte zone sunt lovite de inundații masive și furtuni violente.

Cei care nu au propria sursă de electricitate ar trebui să caute soluții viabile pe termen lung și care să nu implice dependența de rețea. Putem apela la soluții punctuale precum cele de mai jos, pentru a menține temperaturile din interior la un nivel acceptabil. Unele necesită o investiție, dar au efecte pe termen lung, în timp ce altele vizează doar schimbarea obiceiurilor pe care le avem acasă.

Prin ele, acționăm în trei direcții care ne ajută să păstrăm confortul termic și fără a consuma electricitate, fie pentru a nu suprasolicita rețeaua, fie pentru că nu o avem. Ne ajută să reducem căldura exterioară care intră în casă, să conservăm temperatura și umiditatea mai reduse decât afară și să asigurăm totuși un flux de aer proaspăt, fără a compromite calitatea mediului interior.

Umbrirea exterioară – investiții care aduc eficiență

Instalarea umbririi exterioare în zonele puternic însorite poate cea mai eficientă măsură de reducere a radiației solare, mai ales în camerele spre sud sau spre vest și care au lumină puternică mare parte din zi.

Jaluzele exterioare și rulorile / obloanele sunt soluțiile cele mai rentabile pe termen lung: asigură răcoare vara, căldură iarna și cresc nivelul de securitate ale locuinței. Cele mai ieftine obloane sunt cele cu lamele din plastic, urmate de cele din aluminiu, în tmp ce variantele din lemn se duc spre zona premium.

Deși costurile pot fi destul de mari pentru toată casa, investiția se justifică și se amortizează în timp. Specialiștii din domeniu susțin că obloanele din aluniniu, de exemplu, asigură o protecție solară de 85% vara, ceea ce permite o scădere a temperaturii în interior cu până la 10 grade. sta se traduce printr-o reducere cu 20-40% a nevoii de aer condiționat și, implicit, a costurilor cu funcționarea lui. Iarna, obloanele reduc pierderile de căldură prin ferestre și reduc costurile cu încălzirea de 10%, stratul de aer dintre oblon și fereastră funcționând ca o izolare termică suplimentară de 30%.

În afara obloanelor, mai pot fi instalate, ca soluții pentru exterior, copertinele, marchizele și pergolele. Acestea pot fi din material textil ori îmbrăcate în plante și pot funcționa ca un sistem fix ori relgabil, ale cărui lamele să fie astfel orientate încât să reduca radiația solară. Cele mai multe copertine au un grad de protecție UV între 70 și 90%, în funcție de densitatea materialului și reduc radiația, dar nu căldura.

Mai eficiente decât copertinele dar în aceeași categorie sunt pergolele îmbrăcate în plante care asigură un grad de umbrire între 60 și 90%, în raport de cît este de des frunzișul. Spre deosebire de soluțiile textile, pergolele îmbrăcate în plante permit circulația aerului și nu generează o insulă de căldură în spațiul acoperit, așa cum fac copertinele textile. Mai mult, plante precum glicina, vița canadiană, vița de vie, iedera sau caprifoiul asigură o umbră răcoroasă: frunzele elimină vapori, iar aerul de sub pergolă este mai respirabil.

O altă soluție este folia reflectorizantă, care poate reduce radiația solară cu 60 – 80% și reduce temperatura din interior cu 3 – 6 grade. Tipul foliei – de interior sau exterior – depinde de tipul ferestrei. În cazul geamurilor termopan, folia se aplică pe exterior. Daca ar fi pusă pe interior, căldura ar trece de prima sticlă, s-ar acumula între cele două foi și ar încălzi aerul dintre ele, iar geamul ar crăpa. Pe exterior însă, folia respinge radiația înainte ca ea să treaca de fereastră. Pentru ferestrele cu sticlă clasică, folia se montează pe interior și este diferit de cea de exterior, cele două tipuri nefiind interschimbabile.

Umbrirea interioară – investiție minimă cu rezultate imediate

Pe interior, combinația de storuri termoizolante și draperii blackout poate reduce cu 4-5 grade temperatura din încăpere. Sunt de preferat storurile / rulourile termoizolante dublate cu poliuretan, cele care doar filtrează lumina lăsând și căldura să treacă. O roletă termoizolantă va întuneca total camera, dar va funcționa și ca barieră în calea radiatiei solare. Ori se poate opta pentru draperii termoizolante, care protejează și ele de lumină și căldură.

Montajul storurilor termoizolante trebuie să aibă în vedere acoperirea golului de fereastră cu o singură bucată de stor și lăsând măcar 4-5 cm pe fiecare parte. Astfel există o zonă tampon în care să se disipe căldura venită dinspre sticlă. Mai mult, având rol de blocare a clădurii, nu este indicat să fie montate direct pe rama geamului, din aceleași motive pentru care folia reflectorizantă nu se montează pe interiorul ferestrelor termopan.

Adăugând o draperie blackout, se asigură un alt strat izolator, care funcționează ca o barieră între interior și căldura din apropierea ferestrei. Tot din rațiuni de termoizolare, draperia poate acoperi tot peretele exterior, nu doar fereastra.

Inerția termică – materiale care țin răcoare

Într-o casă acoperită pe interior cu materiale textile, temperaturile ridicate persista mai ușor, pentru că materialele moi absorb căldura și apoi o eliberează în cameră. Spre comparație, suprafețele considerate reci precum betonul, gresia sau parchetul rămân cu 2 – 4 grade mai reci decât aerul din încăpere, pentru că absorb mai greu căldura și o eliberează mai lent.

Ce putem face în acest sens? Soluția accesibilă este îndepărtarea covoarelor și covorașelor care acoperă pardoseala, respectiv peretele cel mai rece ale casei. Astfel se încurajează și circulația aerului mai rece la nivelul solului, ceea ce creează senzația de răcoare.

Să nu uităm și că un covor greu reține mai mult praf pe care îl degajă în atmosferă, făcând aerul mai greu, pentru că aerul încărcat cu particule suspendate este mai stagnant. Acolo unde trebuie neapărat un covor, sunt de preferat cele subțiri din sisal ori bumbac și care nu sunt dublate pe spate cu materiale sintetice.

Ventilația inteligentă, bazată doar pe curenți naturali

Aerisirea casei pe timp de noapte, când temperaturile sunt ceva mai scăzute, este o soluție bună, dar optimizarea o face cu adevărat eficientă.

Pe timpul zilei, regula de bază este ca ferestrele să fie deschise doar pe partea cu umbră a casei și doar cât aerul de afară nu este exagerat de cald, ceea ce se poate întâmpla după orele 21.00 – 22.00 și până la 8.00 sau 9.00 dimineața, în perioadele caniculare. După aceste ore, ferestrelle se închid (nu se lasă pe oscilobatant) și tot ceea ce asigură umbrire se pune în funcțiune, pentru a conserva aerul mai rece decât afară.

Apoi, deschiderea ferestrelor în cruce – situate pe pereți opuși – facilitează curenții de aer și pot să scadă temperatura în casă cu 2 – 4 grade în jumătate de oră de aerisire. Atenție la umiditatea exterioară: după ploaie aceasta crește considerabil, dacă nu bate vântul care să usuce.

Umiditatea scăzută ne permite să suportăm temperaturi mai mari

Umiditatea influențează esențial modul în care corpul uman percepe căldura, mai exact umiditatea ridicată amplifică senzația de căldură. Iar asta trebuie să avem în vedere inclusiv cînd aerisim, pentru că umiditatea din afară poate schimba drastic condițiile din casă. La 30 de grade și 70% umiditate, resimțim temeratura ca fiind de 37 – 38 de grade, în timp ce o umiditate de numai 45% face aceeași temperatură suficient de suportabilă încât să nu avem nevoie de aer condiționat.

Din păcate, aproape tot ce facem în casă ridică nivelul umidității – de la gătit și spălat și până la udarea florilor ori simpla prezență într-un loc sau în altul. De aceea, este mai important să avem în vedere umiditatea mai mult decât temperatura, pentru că aceasta determină măsura în care putem suporta căldura.

Facem asta evitând să uscăm rufe în casă pe caniculă și udând florile seara, când au la dispoziție cîteva ore mai răcoroase pentru a absorbi apa. Ori pot fi scoase cu totul afară, ca să nu elimine și ele apă în atmosfera casei. Dușurile mai reci degajă mai puțin abur decât cele calde și la fel alimentele pregătite pentru masă.

Sursele de căldură și consumul pasiv – cum încălzim fără să știm

Știm că utilizarea aparatelor care încălzesc ne compromite eforturile de a avea o casă răcoroasă. Ne ferim toși să folosim plita, fierul de călcat sau cuptorul electric pe caniculă, în primul rând din cauza disconfortului personal. Dar și alte aparate degajă căldură, chiar dacă sunt oprite, prin ceea ce se numește consum pasiv.

Televizorul, imprimanta în stand by, încărcătoarele de telefon sau aparatele de bucătărie cu afișaz electronic încălzesc aerul din jurul lor chiar și atunci cînd nu sunt folosite. Inclusiv un simplu aparat cu rezervă antițânțari degajă căldură, în locul lui fiind de preferat o cremă de corp în care am pu cîteva picături de ulei esențial de lemongrass (lămâiță) ca repelent natural, dar și ca loțiune răcoritoare.

Să faci față caniculei nu este imposibil, chiar în condițiile în care optezi pentru aceste variante pasive. Poate nu sunt pentru toți prima alegere, dar pot fi ultima soluție în situații limită. De aceea trebuie avute în vedere pe termen lung, într-un plan de adaptare la ce schimbări climatice ne mai pot aștepta.