Bienala de Arhitectură 2025: primele premii anunțate, pentru restaurări și clădiri de utilitate publică

Ediția din 2025 a Bienalei Naționale de Arhitectură – expoziție concurs organizată de Uniunea Arhitecților din România o dată la doi ani – se încheie cu galele de premiere din luna octombrie, primele anunțate fiind premiile pentru proiecte de reabilitare istorică și regenerare urbană a unor clădiri din București, dar și din țară. Totodată, sunt cunoscuți câștigătorii secțiunilor de proiecte pentru educație, cultură și comunități, dar și pentru servicii și administrație.

La secțiunea Restaurarea monumentelor de arhitectură, au fost acordate trei premii pentru proiecte care vizeazǎ locații cunoscute publicului românesc, alte două proiecte fiind doar nominalizate. Pentru secțiunea Reabilitarea și reconversia clădirilor, premiile și nominalizările au fost împărțite între proiecte care au făcut referire mai ales la unități de învățământ și cultură. Un premiu și trei nominalizări au fost la categoria Clădiri pentru educație, sănătate, cult, comunitate și transport, un premiu și două nominalizări la clădiri pentru birouri – administrație, comerț, servicii și industrie și două premii și trei nominalizări la Clădiri pentru turism și ospitalitate.

Restaurarea monumentelor de arhitectură: premiu pentru reabilitarea parțială a cetății Sighișoara

Unul dintre premii a fost acordat pentru restaurarea și refuncționalizarea Turnului și Bastionului Măcelarilor, care fac parte din centura de fortificații a cetății Sighișoara, sit înscris în patrimoniul mondial UNESCO. Proiectul a însemnat restaurarea unei clădiri cu parter și patru etaje, cu o suprafață desfășurată de circa 200 mp.

Proiectul studioului ABRUPTARHITECTURA a urmărit, dincolo de refacerea scărilor și a planșeelor (complet sau parțial dispărute) păstrarea a cât mai mult din substanța istorică. La exterior, tencuielile nu au fost refăcute, ci doar consolidate, păstrând pe alocuri vizibilă materialitatea zidului: piatră pentru primele niveluri, cărămidă mai sus. Intervenția își propune recunoașterea frumuseții fruste a fortificațiilor și potențarea acesteia prin adăugarea unor elemente și detalii contemporane.

Proiectul și șantierul de restaurare și amenajare au adus laolaltă arhitecți, ingineri, arheologi, restauratori, meșteri, până la studenți și tineri în formare prin includerea în programul școlii de vară MEeT Heritage, începând din 2023. Intervenția își propune în cele din urmă recunoașterea frumuseții fruste a fortificațiilor și potențarea acesteia prin adăugarea unor elemente și detalii contemporane.

Casa unei colecții – revenire la forma inițială

Casa unei colecții din București a primit al doilea premiu, fiind un proiect care iese prima oarǎ din arhive şi prinde viațǎ. Proiectul de renovare al acestui imobil interbelic nu urmărește doar forma în care clădirea a fost inițial construită, ci acordă prioritate proiectului inițial desenat și autorizat. Astfel, aduce la viață elemente arhitecturale care au existat doar pe desenele originale ale casei.

În anul 1932, arhitectul Sady Herivan a obținut autorizația de construire pentru o casă gândită într-un limbaj modernist cu accente art deco, distinctă prin modul ingenios în care arhitectul a conceput relația dintre cele două fațade principale. Fiecare fațadă este tratată cu un set diferit de reguli compoziționale, rezultând două volume distincte care se articulează printr-un colț rotunjit.

Proiectul studioului Attila KIM Architects a urmărit readucerea la viață a unei opere arhitecturale de valoare într-o formă cât mai apropiată de intențiile inițiale ale arhitectului; dar și crearea unui cadru optim pentru expunerea unei colecții de artă contemporană, într-un context modernist autentic. Rezultatul îmbină memoria istorică cu funcționalitatea actuală, un spațiu care poartă în sine atât amprenta lui Sady Herivan, cât și pe cea a epocii contemporane, în care arta, arhitectura și viața cotidiană se întâlnesc în armonie.

Palatul Băncii Comerțului din Craiova – premiu pentru proiectul de restaurare

Ultimul premiu al secțiunii l-a primit Palatul Băncii Comerțului din Craiova (actualul sediu al Primăriei Craiova), pentru un proiect de restaurare și consolidare cu amprenta a doi arhitecți reprezentativi ai stilului neo-românesc.

Amplasată central, pe una dintre laturile grădinii engleze, clădirea Primăriei din Craiova formează – alături de clădirea Prefecturii Județului Dolj și de blocul Casa Albă – un ansamblu de arhitectura neo-românească definitoriu pentru identitatea locală. Funcțiunea originală a clădirii a fost de bancă, beneficiarul fiind Banca Comerțului. Proiectul a fost realizat de Ion Mincu (1852-1912) în anul 1906 și finalizat de Constantin Iotzu (1884-1962) în anul 1916.

Proiectul – derulat de un grup de arhitecți și specialiști în restaurare – a presupus conservarea și recondiționarea tuturor componentelor artistice: de la învelitoare la fațade, de la pereți la tâmplării, de la pardoseli la tavane, de la mobilier la corpuri de iluminat, de la ceasul de deasupra intrării principale la liftul original Stigler. Colaborarea cu specialiști în restaurarea elementelor de piatră, tencuială, metal, vitralii, pictură, stucatură și lemn a fost esențială. Recunoașterea și marcarea importanței clădirii fostei Bănci Comerciale s-a realizat prin iluminarea fațadelor și prin amplasarea unei plăci memoriale Ion Mincu pe un suport individual, în apropierea intrării principale.

Nominalizările au vizat două proiecte, unul fiind cel de reabilitare a Cazinoului din Constanța (fotoreportajul nostru pe acest subiect poate fi văzut aici). Al doilea proiect vizează refacerea Casei Colecțiilor din Bistrița, clădire cu o vechime de peste 100 de ani.

Reabilitarea și reconversia clădirilor: finaliste sunt două proiecte axate pe învățământ

Consolidarea și modernizarea unui corp de clădire a Colegiului Național „Liviu Rebreanu” (Bistrița) – premiată

A fost premiat felul în care clădirea fost refăcută sub coorodnarea arhitecților Cristina Tuță-Filip și Zsuzsanna Szilágyi-Bartha, după un proiect vizând protejarea şi modernizarea clădirii cu destinație educațională în paralel cu protecția și restaurarea tuturor elementelor care îi definesc valoarea istorică.

Clădirea a fost edificată în anii 1908-1911, ca liceu de băieți, cel mai modern şi spaţios edificiu de învăţământ din zonă. De-a lungul timpului, s-au realizate intervenții parazitare sau incompatibile cu structura istorică a clădirii, astfel că degradarea s-a accentuat deși clădirea era funcțională. Proiectul a vizat punerea în siguranţă a acestui monument, fiind îndeplinite și standardele de rezistenţă, stabilitate, siguranţă şi confort în exploatare , concomitent cu revenirea la o configuraţie interioară şi o imagine apropiată de cea originală.

Premiu pentru restaurarea unei vile interbelice din Cotroceni, cu garaj transformat în cafenea

Cartierul Cotroceni a fost proiectat pentru o clasă de mijloc prosperă, având la bază principiile orașului grădină. În 1934, arhitecții Hirsch și Dori Galin Golingher proiectau casa de pe strada Joseph Lister nr.12 și, spre deosebire de imobilele luxoase proiectate anterior, vila din Cotroceni a avut o scară și un buget de cu totul alt ordin. La aceastǎ casǎ, apartenența la stilul internațional este subliniată printr-o serie de elementele definitorii la nivelul volumetriei, precum cornișele și copertinele care dau orizontalitatea casei, golurile pe colț, bovindourile, detaliile de feronerie – garduri, tâmplării, catargele-antene, și prin intersecțiile de volume prismatice.

Vila este locuită de o familie de muzicieni, iar proiectul AIM STUDIO DE ARHITECTURĂ a vizat doar parțial clădirea. La parter, singura intervenție funcțională semnificativă a fost adăugarea unei mici băi lângă bucătărie, pentru o eventuală conversie facilă într-o locuință pe două niveluri.

Subsolul a fost transformat într-o cafenea cu acces separat, prin construirea unei scări exterioare în locul rampei auto. În locul ferestrei din PVC care înlocuise ușa de garaj a fost construita o tâmplărie batanta, care reproduce motivele de feronerie ale intrării principale. În același spirit, poarta care separă zona din față a curții, destinată cafenelei, de grădina din spate, reinterpretează desenul porților vechi.

În grǎdinǎ a fost adăugat un foișor contemporan, sub forma unei pergole metalice, gândit ca o structurǎ de susținere pentru plante agățătoare. Tâmplăria din lemn a fost înlocuită cu una nouă, fidelă desenului original. Însă jaluzelele din lemn de tei originale au fost păstrate și recondiționate – un demers care contribuie esențial la autenticitatea și imaginea arhitecturală a casei, precum și la conservarea tehnicilor istorice. 

La această categorie, au mai fost nominalizate două proiecte de restaurare, a unei săli de sport de la un liceu din Turda și, respectiv, a unui cinematograf in Timișoara.

Clădiri de utilitate publică: premii pentru inovație arhitecturală

În zona clădirilor de utilitate publică intră cele din sectorul cultural, turistic sau al serviciilor, de unde au fost analizate proiecte concretizate prin construcții care impresionează prin formă, structură sau inovație.

Astfel, proiectul în baza căruia a fost construit sediul Băncii Transilvania, la Cluj Napoca, a fot premiat la secțiunea Clădiri de birouri, nominalizări primind alte două proiecte, finalizate în Recea și în București.

Lăcașul pentru pustnicii Ordinului Paulin, construit în Miercurea Ciuc, a fost premiat în categoria Clădiri pentru educație, cult, comunitate și transport, nominalizări primind alte trei proiecte: Școala Labirint din București (despre care am scris și noi aici), Colegiul Reformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” din Odorheiul Secuiesc și Centrul medical de excelență. Imagistică, radioterapie și tratament oncologic din Târgu Mureș.

La o altă secțiune, au fost premiate proiectele de Clădiri pentru turism și ospitalitate, cele două premii fiind acordate arhitecților care au coordonat proiectele Vogh Olimp și, respectiv, Sala Polivalentă din Blaj. Totodată, au fost nominalizate alte trei proiecte: the Chapel din București, Centrul Ecoturistic Lacul Sfânta Ana din Tinovul Mohoș și Aparthotel din Călimănești-Căciulata.

Premii pentru 19 secțiuni sunt acordate în cadrul Bienalei de Arhitectură 2025, cele care nu au fost făcute publice încă urmând a fi anunțate până la finalul lunii octombrie. Printre acestea se numără premii pentru design interior si arhitectură interioară, pentru locuințe individuale și colective ori pentru peisagistică.

Foto: Bienala Națională de Arhitectură 2025