Natura ca structură, într-un bloc din Tokyo: golurile din pereții sunt pline cu plante

Într-un bloc de locuințe din Tokyo, arhitecții de la Synthetic Architecture au adoptat o nouǎ abordare a designului structural, transformând pereții din beton în elemente principale de susținere care estompează linia dintre interior și exterior, prin golurile pline de plante verzi.

Deși pare ireală, clădirea există: este un bloc de locuințe finalizat în anul 2024 și care are o suprafață utyilă totală de 750 mp.

Pereții de beton poros oferă permeabilitate, definind goluri clare care permit luminii și inunde spațiile interioare. Betonul poros este un tip special de beton cu porozitate ridicată, utilizat ca strat superficial care permite apei de ploaie și apei din diverse surse să se infiltreze în sol. Aici este folosit în construcție și este un pas important în creșterea rezistenței mediului urban la inundațiile de suprafață și în menținerea echilibrului apelor subterane.

Locuințele din beton poros reimaginează posibilitățile arhitecturale ale betonului, nu ca o barieră monolitică, ci ca un înveliș viu, care respiră. În această abordare, structura primară din beton devine atât cadru, cât și filtru – ritmul său de deschideri circulare desenează cu lumină, aer și verdeață, invitând peisajul să participe la viața de zi cu zi.

În loc să închidă doar spațiul, aceste locuințe sunt concepute ca praguri, echilibrând soliditatea și deschiderea, intimitatea și permeabilitatea. Filosofia designului contestă dihotomia convențională dintre interior și exterior, punând în prim-plan o nouă poetică a locuirii, care este în același timp robustă și sensibilă la contextul său ecologic.

Fațada vie: când natura se integrează în structură

Caracteristica definitorie a acestor locuințe este fațada lor iconică din beton perforat, ca o piele vie într-o structură cu două straturi, unde betonul și natura se întâlnesc într-un contrast care este concomitent opus și inseparabil.

Fiecare modul este un hibrid între structură și grădină, cu goluri circulare adânci care găzduiesc o tapiserie în evoluție realizată din plante. Această matrice de deschideri funcționează atât ca dispozitiv de umbrire, cât și ca ecosistem vertical – răcorind microclimatul interior, filtrând praful urban și oferind habitat pentru o floră diversă.

În interior, lumina naturală abundentă se filtrează prin straturi de frunze și beton, creând atmosfere dinamice care se schimbă pe parcursul zilei. Pereții de delimitare devin cadre vii, susținând rafturi, paturi de plantare și viță de vie cățărătoare, în timp ce utilizarea lemnului natural și a texturilor moi amplifică senzația de căldură și bunăstare.

Ca o constelație adusă pe pământ, aceste puncte de lumină trasează forma arhitecturii noaptea, chemându-ne spre interior ca o lanternă misterioasă. Texturile poroase separă cele două spații, deschise jocurilor de umbre și lumini, păstrând în același timp un aer de mister.

Spații adaptive, caracterizate prin fluiditate, comunitate și ingeniozitate

Organizarea spațială este flexibilă și centrată pe om, cu interioare open space care încurajează conexiunile vizuale și sociale.

Bucătăriile și zonele de locuit curg perfect în fațada plantată, dizolvând separările tradiționale dintre interior și exterior. Zonele publice de la nivelul solului – cafenele, biblioteci sau ateliere – invită la implicarea comunității și la activități colective. La nivelurile superioare, reședințele private mențin intimitatea, rămânând în același timp conectate vizual cu mediul înconjurător prin ferestre generoase și terase verzi.

Sistemul de construcție permite prefabricarea și creșterea modulară, făcând locuințele adaptabile la diverse contexte urbane sau suburbane. Ciclurile de resurse – cum ar fi colectarea apei de ploaie și reutilizarea apei gri – sunt integrate, promovând agenda ecologică a proiectului și creând un model rezistent pentru viața urbană viitoare.