Bienala de Arhitectură Veneția 2025 și clădirile care se adaptează viitorului

Bienala de Arhitectură Veneția 2025 și-a deschis porțile pentru public, în 10 mai, lucrările expuse în cele 66 de pavilioane naționale – inclusiv România – explorând tema arhitecturii adaptate la provocările mediului actual și la schimbările climatice, sub sloganul „Intelligens. Natural. Artificial. Collective”.

Bienala se bucură anul acesta cea mai numeroasă prezență din istoria acestui eveniment la Veneția, ajuns acum la a 19-a ediție. Până în 23 noiembrie, peste 750 de arhitecți și alți specialiști din domeniu expun proiecte care propun soluții pentru provocările ridicate de evoluția demografică mondială și de modificările climatice.

„Arhitectura a fost mereu un răspuns la mediul ostil. Începând cu primele colibe primitive, designul creat de om a fost determinat de nevoia de adăpost și supraviețuire și condus de optimism: creațiile noastre au fost mereu o punte între mediul potrivnic și siguranța spațiului locuit de care avem nevoie”, spune Carlo Ratti, curatorul Expoziției Internaționale de Arhitectură, intitulate „Intelligens. Natural. Artificial. Collective.”.

Modificările climatice impun schimbarea abordării proiectelor de arhitectură

Expoziția centrală a bienalei este structurată pe trei tematici – Inteligența naturală, Inteligența artificială și Inteligența colectivă, ca expresie a schimbării de abordare pe care specialiștii din domeniu trebuie să o facă.

Timp de zeci de ani, reacția arhitecturii la schimbările climatice a fost să creeze proiecte care să reducă impactul oamenilor asupra naturii. Carlo Ratti spune că această perspectivă nu mai este suficientă, fiind timpul ca arhitectura să se adapteze, regândind modul de proiectare într-un mediu atât de alterat. „Adaptarea cere o schimbare majoră în practica noastră, iar tema din acest an invită diferite tipuri de inteligență să lucreze împreună pentru a regândi mediul construit”, mai spune Carlo Ratti.

În aceste condiții, viziunea organizatorilor acestei expoziții este ca evenimentul să devină un mediu dinamic, în care arhitecții, inginerii, proiectanții și ceilalți specialiști din domeniu să vină cu perspective noi, care să confirme responsabilitatea lor în privința adaptării spațiului construit la provocările lumii în schimbare.

Premiile de anul acesta – pentru proiecte de responsabilitate de mediu

În această notă, premiile acordate anul acesta la Bienala de Arhitectură de la Veneția au fost acordate unor proiecte care dovedesc responsabilitate în privința schimbărilor de mediu și propun soluții în această direcție adaptivă.

Premiul Leu de Aur pentru cea mai bună participare națională a fost adjudecat de Bahrain, pentru pavilionul care propune o soluție viabilă în cazul temperaturilor extreme, unde sunt folosite metode tradiționale în zonă de răcire pasivă.

Premiul Leu de Aur pentru cea mai bună participare la Bienala de Arhitectură Veneția 2025 a fost acordat proiectului „Canal Cafe”, realizat de studioul Diller Scofidio + Renfro, împreună cu Natural Systems Utilities, SODAI, Aaron Betsky și Davide Oldani.

Pornit cu 20 de ani în urmă, acest proiect este o demonstrație a modului în care orașul Veneția se poate adapta cu succes vieții sale în mijlocul apei, fiind un model pentru alte orașe lagună. Mai exact, Canal Cafe folosește un sistem hibrid de purificare a apei sărate din canalele Veneției, pentru a a o folosi apoi în prepararea cafelei.

Leul de Argint pentru participare promițătoare a fost acordat proiectului „Calculating Empires: A Genealogy of Technology and Power Since 1500” de Kate Crawford and Vladan Joler, o diagramă care reconstituie modul în care tehnologia a influențat dezvoltarea omenirii în toate epocile sale, din care putem înțelege mai bine cum ne putem construi mai departe viitorul.

Alte premii și mențiuni au fost acordate unor proiecte din Marea Britanie, Lagos ori Sfântul Scaun (Vatican). O mențiune specială a fost acordată unui proiect numit „Elephant Chapel”, realizat de Boonsem Premthada Architecture, unde au fost utilizate ca materiale cărămizi care au în compoziție excremente de elefant, urmând tehnici utilizate în forme diferite și în alte locuri ale lumii, de-a lungul istoriei.

Pavilionul României – la intersecția dintre artele vizuale și arhitectură

România participă la ediția din acest an a bienalei cu proiectul „Human Scale”, realizat de Vlad Nancă și biroul de arhitectură Muromouro Studio (Ioana Chifu și Onar Stănescu) și curatoriat de Cosmina Goangea. Expoziția se găsește în două spații complementare – în Pavilionul României de la Giardini della Biennale și, respectiv, în noua Galerie a Institutului Român pentru Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

Proiectul „Human Scale” este expresia unei intersecții dintre artele vizuale și arhitectură, printr-un dialog între desenele arhitecților români din secolul XX și lucrările artistului contemporan Vlad Nancă.

Lucrările pornesc de la o colecție de siluete găsită de artist într-un târg de vechituri și de la o ilustrație de pe coperta unui bloc de desen din anii ’70-’80, ambele având autori anonimi. El mărește aceste imagini la scară umană, le transpune în obiecte tridimensionale delicate realizate din bară metalică plină și le integrează în expoziții.

Expoziția „Human Scale” este structurată de-a lungul a trei linii tematice, interconectate în multiple locuri și pe diverse niveluri de semnificație pe parcursul întregului traseu de vizitare.

Prima linie tematică se coagulează în jurul lucrărilor de artă cu siluete umane scalate, amplasate pe suprafețele translucide ale ecranelor verticale și pe un perete lateral – frescă în care personajele sunt la scara reală. Vizitatorii devin protagoniști în cadrul acestei instalații, umbrele lor pe ecranele translucide amestecându-se cu siluete – opere de artă.

Pe peretele lateral opus se află ”Harta Lumii”, joncțiunea dintre siluete și hartă făcându-se prin intermediul singurei lucrări – o silueta care iese din planul foii-ecran.

Cea de-a doua linie tematică se dezvoltă de-a lungul axului longitudinal și constă într-o colecție de hărți istorice originale, expuse cronologic după anul creației lor, din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea.

A treia linie tematică conține desene originale semnate de arhitecți români, o selecție reprezentativă pentru tot parcursul secolului 20 organizată cronologic de-a lungul unei uriașe rigle gradate. Rigla definește un reper longitudinal care traversează toate desenele, urmărind încadrarea parterului clădirilor reprezentate în proiecții de fațade sau perspective, zona în care se află de obicei desenate siluetele-anturaj.

Dintre cele 66 de pavilioane de anul acesta, patru sunt ale unor țări care se află la prima participare. Totodată, au pavilioane la expoziție Sfântul Scaun și orașul Veneția. Expoziția va fi deschisă timp de șase luni, până în 23 noiembrie.

Foto: Profimedia