Un teritoriu industrial de 200 de ani, mult timp ascuns în spatele zidurilor de cărămidă și al porților închise, este pe cale să devină, prin regenerare urbană, unul dintre noile puncte de atracție ale orașului olandez Groningen. Proiectat de Studioninedots, ansamblul Niemeyer transformă aproximativ 40.000 de metri pătrați de patrimoniu industrial într-un loc deschis, dedicat inovației digitale, culturii, educației, antreprenoriatului, ospitalității și întâlnirilor. Timp de mai bine de două secole, în spatele zidurilor fostei fabrici de tutun Niemeyer din Groningen s-a desfășurat o lume la care orașul nu avea acces. Astăzi, această lume industrială este redescoperită și transformată într-un nou fragment urban, în care trecutul nu este șters, ci devine fundamentul unui viitor diferit. Situat pe Paterswoldseweg, în apropierea gării și a centrului orașului, complexul de aproximativ 38.000 mp – prezentat în conceptul general ca un teritoriu de circa 40.000 mp – este transformat într-un cartier urban mixt, în care munca, cultura, educația, gastronomia și spațiile publice coexistă. Proiectul este realizat de biroul de arhitectură și design urban din Amsterdam Studioninedots, în colaborare cu Felixx Landscape Architects, la inițiativa dezvoltatorului MWPO și în colaborare cu Campus Groningen. O fabrică devine parte din oraș Prin deschiderea complexului de 40.000 mp, transformăm o relicvă industrială închisă într-un cartier urban conectat, conceput pentru inovație, cultură și întâlnire, spune pentru CASA LUX, Metin van Zijl, partener Studioninedots. Este, de altfel, ideea care stă la baza întregului proiect: deschiderea. Un teritoriu care a funcționat ca o enclavă industrială devine accesibil locuitorilor și vizitatorilor, iar clădirile existente sunt conectate prin străzi, parcuri, pasarele și noi trasee pietonale. În loc să transforme fosta fabrică într-un muzeu al propriei istorii, arhitecții îi oferă o funcție nouă. Aici vor exista spații pentru inovație digitală, companii și startup-uri, educație, producție, cultură, evenimente și ospitalitate, alături de cafenele, galerii și ateliere. Rezultatul este mai degrabă o nouă bucată de oraș decât o simplă reconversie a unei clădiri. O istorie care rămâne vizibilă Povestea Niemeyer începe cu mult înaintea fabricii de pe Paterswoldseweg. Compania își are originile în Groningen în 1819, iar Theodorus Niemeijer a transformat ulterior afacerea într-o importantă companie producătoare de tutun. Prima fabrică de pe actualul amplasament a fost construită în 1904, într-o perioadă în care zona se afla încă la marginea orașului. În deceniile următoare, complexul s-a extins succesiv, iar diferitele etape de dezvoltare au lăsat în urmă o arhitectură eterogenă: hale din cărămidă, structuri din beton, spații industriale, intervenții și adăugiri realizate în perioade diferite. Tocmai această diversitate devine una dintre calitățile proiectului contemporan. Studioninedots nu încearcă să uniformizeze ansamblul. Halele din cărămidă datând din 1904, betonul aparent și urmele activității industriale sunt păstrate și restaurate acolo unde este posibil. Noile intervenții sunt introduse deliberat, în contrast cu ceea ce există deja, creând o arhitectură în straturi, în care trecutul și prezentul pot fi citite simultan. Cei 3R in varianta arhitecturală actuală: Reclaimed, Restored, Renewed Unul dintre cele mai interesante aspecte ale proiectului este tocmai felul în care materialele existente sunt recuperate și reintroduse în noul peisaj. Cărămizile rezultate din demolări sunt transformate în pavaje, structurile metalice își găsesc o nouă utilizare ca pergole, iar plăcile de beton devin elemente de ședere. Astfel, istoria locului nu este doar povestită prin fotografii sau panouri explicative, ci rămâne fizic prezentă în noua arhitectură. Este o abordare care se potrivește cu filosofia Studioninedots, studio fondat în 2011, cu sediul la Amsterdam. Practica lor reunește arhitectura și designul urban și pornește de la ideea că spațiile trebuie să răspundă identității și nevoilor oamenilor care le vor folosi. Pentru arhitecți, experimentul și reinterpretarea convențiilor sunt instrumente prin care pot apărea noi tipuri de locuri și de experiențe urbane. Green Route – arhitectura ca experiență Una dintre intervențiile – cheie este Green Route, o succesiune de scări, poduri și pasarele care traversează ansamblul și leagă nivelul străzii de acoperișuri și curți interioare. Aceste obiecte spațiale transformă situl într-o experiență spațială unitară, accesibilă pietonal și desfășurată pe mai multe niveluri, în care vechiul și noul se pun reciproc în valoare, explică arhitecta Karlijn de Jong de la Studioninedots. Green Route face ca deplasarea prin Niemeyer să devină parte din experiența arhitecturală. Vizitatorul nu mai descoperă doar clădirile, ci și spațiile dintre ele, curțile, acoperișurile și diferitele perspective asupra ansamblului. Patru spații publice pentru un nou tip de comunitate Planul urban este organizat în jurul a patru zone publice: Spoorpark, Industriestraat, Buurtstraat și Entreeplein. Împreună, acestea creează legătura dintre clădirile existente, noile funcții și cartierele din jur. Spoorpark urmează traseul unei vechi linii de cale ferată, iar urmele șinelor sunt integrate în pavaj. Grădinile de ploaie și zonele informale de ședere creează un spațiu care poate fi folosit atât pentru joacă, cât și pentru relaxare. Industriestraat, care în trecut avea un rol predominant logistic, devine o nouă arteră socială a complexului, cu pavilioane, terase, locuri de stat și evenimente în aer liber. Prin aceste intervenții, ceea ce era cândva infrastructură pentru producție și transport se transformă în infrastructură pentru întâlnire și viață urbană. Una dintre cele mai poetice intervenții este Tabaksbos – Pădurea de Tutun, amenajată în curtea interioară a celei mai vechi clădiri. Copaci maturi, vegetație autohtonă, lumină naturală și spații informale de ședere transformă fosta curte industrială într-un loc de calm și inspirație. Este o intervenție care schimbă radical percepția asupra spațiului: acolo unde odinioară domina producția apare acum natura. Peisajul devine astfel parte integrantă din strategia de regenerare a sitului, nu un simplu element decorativ. De la hale întunecate la spații luminoase Conceptul de deschidere este continuat și la interior. Spațiile fostei fabrici, descrise de arhitecți drept complexe, întunecate și dificil de parcurs, sunt reorganizate pentru a deveni mai luminoase, mai clare și mai accesibile, păstrând însă caracterul industrial al clădirilor. Printre noile catalizatoare urbane se află terasa DAK ART, amenajată pe acoperișul clădirii ART. Fosta suprafață industrială devine astfel un spațiu cultural cu vedere spre Industriestraat. La parter, Burley Bar este conceput cu o fațadă transparentă care estompează limita dintre interior și spațiul public. Deschiderile ample permit luminii naturale să pătrundă adânc în interior, iar barul ajunge să funcționeze aproape ca o extensie a parcului Spoorpark. Un laborator pentru orașul viitorului Niemeyer este mai mult decât un spațiu de birouri. Unul dintre obiectivele proiectului este crearea unui ecosistem în care companiile, startup-urile, cercetătorii, studenții și comunitatea să poată interacționa. Lab Pavilion, amplasat de-a lungul Spoorpark, este gândit ca un mediu flexibil și modular pentru antreprenori digitali, startup-uri și instituții. Structura sa permite reorganizarea rapidă a spațiilor, astfel încât arhitectura să poată evolua odată cu utilizatorii. La fel de importantă este Shared Facility, concepută ca unul dintre punctele centrale ale comunității Niemeyer. Aici pot exista spații de coworking, birouri flexibile, săli pentru evenimente și întâlniri, facilități pentru educație și laboratoare, dar și zone dedicate gastronomiei, sportului și culturii. Ideea este ca oamenii să nu vină la Niemeyer doar pentru a lucra. Să vină pentru a întâlni alți oameni, pentru a participa la un eveniment, pentru a învăța, pentru a schimba idei sau pur și simplu pentru a petrece timp într-un loc diferit. Arhitectură circulară, fără nostalgie Sustenabilitatea proiectului nu este separată de strategia de conservare. Ea pornește chiar de la decizia de a refolosi cât mai mult din ceea ce există deja. Acoperișurile verzi, precum cel al Lab Pavilion, contribuie la răcirea mediului și la îmbunătățirea calității aerului. Apa pluvială este colectată prin suprafețe permeabile și stocată subteran în sisteme de tip buffer și wadi, care susțin peisajul pe tot parcursul anului. În plus, o rețea existentă de subsoluri va fi reutilizată pentru parcarea bicicletelor și infrastructură, lăsând suprafața terenului cât mai liberă pentru pietoni și viață publică. Și chiar deplasarea către Niemeyer este gândită în spiritul acestei transformări: traseele pentru biciclete vor conecta direct ansamblul cu gara din apropiere și cu țesutul urban al orașului. Locul va continua să se transforme Poate cea mai interesantă idee a proiectului este aceea că Niemeyer nu este considerat un obiect finalizat odată cu terminarea construcției. De la început, viitorii utilizatori, antreprenori și comunitatea sunt implicați prin spații – test, instalații temporare și evenimente publice. Locul este gândit să crească odată cu oamenii care îl folosesc. Ceea ce facem aici este, de fapt, să redăm o bucată de oraș Groningenului, spune Metin van Zijl. Este o formulare care surprinde foarte bine miza proiectului. Niemeyer nu este doar o reconversie a unei foste fabrici: proiectul transformă relația dintre patrimoniu și oraș, între arhitectură și natură, între memorie și viitor. Un loc construit pentru producția de tutun devine, astfel, un loc construit pentru producția de idei. Ilustrație: Absent Matter și SURREND3R CITEȘTE ȘI: Brøndby Haveby – orașul grădină care experimentează o nouă formă de locuit Arhitectură care se inspiră din natură: turnurile ca niște bureți de mare din Vancouver Distribuie articolul pe:
Patru arhitecți, un singur reper urban: transformarea gazometrelor din Viena într-un cartier al viitorului
Design premium în apropiere de Pacific: cum lemnul reconfigurează interiorul și percepția asupra casei