Grădinile Majorelle – albastrul infinit al Marrakechului

Marrakech, unul dintre cele mai vibrante orașe imperiale ale Marocului, te întâmpină cu o explozie de culori și arome! De altfel piața sa centrală – Jemaa el-Fna – este inclusă de UNESCO în Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității pentru tradițiile și spectacolele sale unice. Marrakech este un oraș care îți solicită toate simțurile, te provoacă și te fascinează la fiecare pas. Și totuși, la mică distanță de această frenezie urbană, se află o oază neașteptată de calm, de o frumusețe aproape ireală: Grădinile Majorelle.

O grădină care a trecut prin mâinile unui pictor și unui creator de modă celebri, un loc faimos pentru felul în care arta, designul și natura se contopesc și pentru albastrul cobalt atât de specific. Dacă noi avem albastru de Voroneț, Marocul are albastru magnetic de Majorelle. Te invit să descoperi de ce acest loc este unul dintre cele mai vizitate și iubite din Maroc.

Viziunea lui Jacques Majorelle

Povestea acestei grădini începe nu cu un peisagist, ci cu un pictor. Artistul francez Jacques Majorelle a sosit la Marrakech în 1917 și s-a îndrăgostit de lumina, culorile și viața Marocului. În 1923, a cumpărat o modestă proprietate cu palmieri și, timp de aproape patru decenii, el a transformat acest teren într-o „catedrală de forme și culori,” așa cum îi plăcea să spună.

Elementul central al viziunii sale a fost o vilă modernistă, un amestec surprinzător de Art Deco și subtile influențe maure, pe care a proiectat-o singur. Dar adevăratul său gest de geniu s-a manifestat atunci când a decis să îmbrace această vilă, alături de pergole, fântâni și ghivece, într-o nuanță de albastru cobalt absolut unică. Un albastru atât de electric și particular, încât astăzi este recunoscut la nivel mondial drept „Bleu Majorelle”.

Această culoare statement, amestecată cu verdele luxuriant al unei colecții botanice impresionante aduse din toate colțurile lumii (cactuși în diverse forme, bambuși eleganți, palmieri semeți și bougainvillea) a transformat grădina într-o operă de artă vie. Deschisă publicului încă din 1947, grădina a devenit o mărturie a modului în care un artist poate modela natura pentru a crea o experiență estetică profundă.

Cum a salvat grădina Yves Saint Laurent

După moartea lui Majorelle, grădina a intrat într-o perioadă de declin. Aici intervine al doilea capitol al poveștii sale. În 1966, tânărul creator de modă Yves Saint Laurent, aflat la prima sa vizită în Marrakech împreună cu partenerul său, Pierre Bergé, a descoperit grădina aproape abandonată. Au fost fascinați de acest loc.

Pierre Bergé avea să îl descrie ca pe „o oază în care culorile lui Matisse se amestecă cu cele ale naturii”. Și au revenit an de an. Când au aflat, în 1980, că proprietatea urma să fie vândută unui dezvoltator hotelier pentru a fi demolată, au cumpărat Jardin Majorelle, au salvat-o de la dispariție și i-au redat splendoarea.

Sanctuarul lui Yves Saint Laurent

Pentru Yves Saint Laurent, Jardin Majorelle a fost mai mult decât o proprietate exotică, a devenit refugiul său și o sursă importantă de inspirație. Este locul unde se retrăgea ca să deseneze colecțiile sale. Saint Laurent a mărturisit influența profundă a Marocului asupra paletei sale cromatice: „În Maroc, am realizat că gama de culori pe care o folosesc era cea a zellij-urilor, zouac-urilor, djellaba-urilor și caftanelor. Îndrăzneala văzută de atunci în munca mea o datorez acestei țări…”

Ca să explicăm un pic, zellij sunt mozaicuri tradiționale marocane, realizate din plăcuțe mici de ceramică colorată, tăiate manual și aranjate în modele geometrice complexe. Zouac-urile sunt picturile decorative aplicate pe lemn, frecvent întâlnite în tavane, uși și mobilier marocan. Le poți vedea și în povestea riadurilor marocane, pe care am scris-o aici. Djellaba-urile sunt hainele lungi, purtate tradițional de bărbați și femei în Maroc, iar caftanele sunt rochiile lungi și elegante, purtate mai ales de femei.

Într-adevăr, ecoul acestui contrast cromatic, dintre albastrul vibrant, verdele exotic și galbenul solar se regăsește în multe dintre creațiile emblematice ale lui Yves Saint Laurent.

Vila pictată în Albastru Majorelle, pe care a transformat-o în reședința sa, a primit numele de Vila Oasis. Legătura sa cu acest loc a fost atât de profundă, încât, după moartea lui Saint Laurent în 2008, cenușa sa a fost împrăștiată chiar în grădina de trandafiri a vilei.

Grădinile Majorelle, astăzi

Ce te așteaptă astăzi la Jardin Majorelle? O experiență pentru simțuri. Te pierzi pe alei șerpuitoare, descoperi o colecție impresionantă de cactușicu forme sculpturale deosebite. Te oprești lângă fântâni delicate și bazine care sunt acoperite de nuferi, unde susurul apei acompaniază ciripitul păsărilor.

Peste tot sunt elemente vopsite în acel inconfundabil Albastru Majorelle, punctat ici-colo de galben intens de culoarea lămâilor și verde jad. Designul peisagistic este atât de spectaculos, încât cele mai fotogenice locuri adună adesea cozi de admiratori dornici să surprindă o amintire.

Muzeul Berber și Muzeul Yves Saint Laurent

În inima grădinii, clădirea care a servit drept atelier de creație pentru Jacques Majorelle găzduiește astăzi o altă bijuterie: Muzeul de Artă Berberă. Berberii. Cunoscuți și ca Imazighen – sau „oamenii liberi” – sunt populația indigenă a Africii de Nord, cu o cultură, o limbă proprie și tradiții artistice bogate ce preced cu mii de ani cuceririle arabe.

Muzeul expune peste 600 de obiecte din colecția personală, adunată cu pasiune timp de decenii de Yves Saint Laurent și Pierre Bergé: de la bijuterii impresionante din argint, chihlimbar și coral, la textile complexe și costume ceremoniale. Modul de expunere este la fel de impresionant. Într-o încăpere întunecată, artefactele iluminate individual par să plutească, iar tavanul imită un cer înstelat, poate o aluzie la nopțile senine din deșert.

La doar câțiva pași de grădină este și Muzeul Yves Saint Laurent. Clădirea în sine este o capodoperă a arhitecturii contemporane, proiectată de firma franceză Studio KO. Are fațada sa din cărămidă de teracotă, aranjată ca să semene cu o textură textilă, și liniile sale fac trimitere directă la urzeala unei țesături. În interior, sunt expuse creațiile iconice ale lui Saint Laurent, de la sacoul „Le Smoking” la rochiile inspirate de Mondrian.

Muzeul nu este doar un omagiu adus geniului său, ci și o dovadă concretă a modului în care culorile, formele și lumina din Maroc, pe care le-a descoperit și iubit în Jardin Majorelle, s-au transpus direct în creațiile sale care au revoluționat moda secolului XX.

Majorelle, mai mult decât o grădină

Nu este surprinzător că Jardin Majorelle atrage anual sute de mii de vizitatori. Este un loc vibrant, care reușește să îmbine natura cu arta, să apropie culturi diferite și să ofere o rară senzație de calm în agitația din Marrakech. În același timp, este un testament al viziunii a doi artiști: pictorul Majorelle și creatorul de modă Yves Saint Laurent, uniți de pasiunea pentru culoare și frumos.

Când părăsești Jardin Majorelle, porți cu tine imaginea acelui albastru aparte. Însă pleci și cu o poveste: povestea unui loc care s-a născut din visul unui pictor și a fost salvat de dragostea unui creator de modă, un loc unde arta, natura și cultura se împletesc într-un mod special. Pentru orice iubitor de design, de grădini, de culoare și de povești frumoase, Jardin Majorelle nu este doar o destinație turistică, ci o sursă de inspirație, o dovadă că frumusețea, atunci când este îngrijită cu pasiune, poate rezista timpului.