CASA LUX Prima platformă de amenajări din România
Inspirat din România: 5 exemple în care tradiții românești au dus la design premium

Foto: Mind the Gap

Inspirat din România: 5 exemple în care tradiții românești au dus la design premium

Din ce în ce mai mult, în ultima vreme, designerii de interior și nu numai privesc spre tradiții românești pentru a-și căuta inspirația pentru colecții și obiecte noi. Dezvoltarea acestui trend și a orientării spre artizanat este confirmată și la ultimele saloane internaționale de design interior, iar românii nu fac excepție. Colecții întregi pornesc dintr-un filon popular, confirmând potențialul artei populare românești de a inspira exponate de succes internațional.

De unde apare fascinația spre teme de inspirație populară

Românii nu sunt singurii care aleg să se inspire din tradiții, designeri din multe ale țări ale lumii dezvoltând obiecte de design bazate pe teme locale. La saloanele de design de la Milano și Paris, din 2025, au fost expuse piese de design realizate de artizani din diferite zone ale lumii, finanțați de branduri prin programe speciale de susținere a vechilor meșteșuguri.

În România, apelul la artă populară este un pas într-o direcție pe care publicul o cunoaște deja și pe care o recunoaște ușor într-o creație nouă, existând o așteptare ca arta astfel creată să fie mai bine primită. Astfel de piese creează un sentiment de apartenență la un loc și la o istorie, un confort psihologic dat de recunoașterea unei identități culturale pe care ne-o asumăm și pe care o ducem mai departe, prin perpetuarea motivelor de inspirație populară.

Dincolo de asta, există și o perspectivă sustenabilă, căci adesea artiștii – fie ei designeri ori arhitecți – se inspiră nu doar în privința cromaticii și formelor, ci și a materialelor și tehnicilor folosite.

Indiferent de motivație, există designeri care au privit spre România pentru inspirație și au creat astfel lucruri extraordinare. Iată câteva exemple.

Gânditorul de la Hamangia din perspectivă contemporană

Gânditorul de la Hamangia este parte a unui grup statuar – alături de Femeia de la Hamangia – datând din perioada neolitică și un simbol valoros al artei primitive, fiind una din primele reprezentări ale unui om gânditor.

A inspirat designeri de obiect români în crearea unor piese de mobilier premium funcționale și perfect integrate în peisajul contemporan. Seria de scaune create de Mozea include piese în trei mărimi și finisaje diferite, dar care preiau în stil minimalist liniile blânde ale statuetei descoperite lângă Cernavodă.

Pădurile din Transilvania – inspirație pentru o colecție de tapet maximalist

Transilvania este o zonă în care culturi, tradiții și religii diferite se întrepătrund de secole, dar unde oamenii – indiferent de grupul căruia îi aparțin – sunt caracterizați de legătura lor cu natura. Iar natura nu dezamăgește, ci oferă inspirație. Motivele vegetale și nuanțele de verde, gri, roșu și negru sunt transpuse în imprimeuri maximaliste incluse în colecția Transylvanian Roots a designerilor de la Mind the Gap.

Seria este un elogiu adus naturii din Transilvania – zona de origine a designerilor care au creat-o, imprimeurile colorând o colecție întreagă de tapet și de accesorii textile în stil maximalist care fascinează români și străini deopotrivă.

Culorile Viscri devenite nuanțe de vopsea

Satul Visci este un loc ajuns de ceva timp în atebția turisților și care fascinează prin amprenta specific locală. Este știut faptul că inclusiv Regele Charles al III-lea are o proprietate aici, atras de frumusețea zonei și de modul în care arta populară este transpusă în viață.

Monarhul britanic nu este singurul străin însă pentru care Viscri este o zonă aparte: designerul francez Martine Claessens – care lucrează și în România – s-a inspirat din culorile acestui sat pentru a compune o colecție de 18 nuanțe de vopsea destinată publicului românesc. Această serie conține nuanțe populare de albastru și verde, alături de roșul bujor, brun sau neutre deschise, ca suport.

„Viscri Blue, albastrul de la Viscri, este emblema acestei colecții. Când privești satul de sus, de pe deal, vederea îți taie respirația: aceste căsuțe albastre adunate în vale par pur și simplu desprinse din timp sau, mai bine zis, o întoarcere în timp, la vremuri mai simple, mai sigure și mai generoase”, spune Lia Leriu, partenerul român implicat în lansarea acestei colecții de vopsele.

Munții Carpați reproduși la scară

Munții Carpați pot fi priviți în multe feluri. Un producător român de mobilier care export mai ales către Elveția a ales să îi transpună pe fronturile unei colecții de mobilier pe care a prezentat-o la BIFE 2025. Lanțul muntos a fost reprodus la scară pentru a decora fronturile acestei colecții, imprimând astfel o notă tradițională românească acestor piese.

Mitologia românească, arta populară și istoria inspiră colecții de tapet și mobilier

Folclorul, poveștile și istoria românească se transformă în sursă de inspirație în abordări diferite, stând la baza unor concepte pe care designerii Vladila le transpun în colecții de tapet ori mobilier.

Dor reunește, în variante diferite de tapet, o serie care evocă tradiții populare – hora, mersul cu capra de sărbătorile de iarnă ori strângerea recoltei, ca centru al culturii și identității naționale românești.

Inspirată din fundamentul religios, mistic și spiritual al folclorului românesc, colecția Poema Română imaginează o lume în care miticul și realul se întrepătrund, unde datinile și poveștile populare sunt redate într-un stil ce amintește de arta naivă.

Lansată de 1 decembrie 2024, colecția România Boemă imprimă un aer burghez motivelor populare românești, transpuse în tapet în stil eclectic. Iar colecția România Știe este un omagiu adus istoriei, inspirat de mesteșugurile tradiționale românești reinterpretate într-o manieră modernă. Colecția include tapet, textile și piese de mobilier ce combină motivele tradiționale românești cu elemente din arta textilă și cu simboluri mistice. 

Când inspirația românească trece granițele țării

Iar inspirația românească nu se oprește aici, ci se extinde dincolo de granițele țării, regăsindu-se pe podiumuri de modă ori în picturi celebre, dar și în industria cinematografică ori în literatură.

La Blouse Roumaine (1940) a lui Henri Matisse este unul dintre exemple, pictura ajungând pentru prima oară în România pentru a fi expusă la Muzeul Național de Artă al României, din 21 noiembrie 2025 și până în 8 februarie 2026.

Foto: Profimedia

Pentru noi, românii, folclorul și tradițiile în care am crescut sunt ceva obișnuit și poate nu le mai percept exact valoarea. Dar astfel de creații care preiau filonul popular și îl aduc în modernitate perpetuează povești, mituri și vizualuri care altfel s-ar pierde. Integrându-le și noi în viața și în casele noastre ducem mai departe aceste valori într-un stil nou, contemporan.

Distribuie articolul pe: