Designul premium nu înseamnă mereu materiale noi și suprafețe prețioase. În această casă veche din Merida (Peninsula Yucatan din Mexic), luxul vine din celebrarea istoriei și reintegrarea ei într-o construcție nouă de design, unde volumele, liniile și texturile valorifică trecutul și bogăția naturii. Această abordare nu este atipică pentru designul interior sud-american, ci devine tot mai populară, într-un curent care se extinde și în Europa. Tot mai des, locuințe vechi sunt refăcute păstrând urmele trecutului, noua amenajare fiind gândită în jurul istoriei, care se completează cu materiale și tehnici noi. O casă care și-a păstrat memoria Atunci când arhitecții de la Veinte Diezz au început proiectul, mare parte din structura originală era încă prezentă. Zidurile vechi continuau să definească spațiul, iar printre intervențiile realizate de-a lungul timpului se mai păstrau grinzi din lemn, fragmente de sisteme constructive tradiționale și texturi care vorbeau despre trecutul clădirii. În loc să elimine aceste elemente, echipa de proiectare a decis să le transforme în puncte forte ale amenajării. Casa nu a fost gândită ca o clădire nouă, ci ca o continuare firească a celei existente. Beneficiarii, un cuplu din Columbia, își doreau un loc de refugiu în Merida. El este bucătar și vede locuința ca pe un spațiu al întâlnirilor și al ritualurilor cotidiene, în timp ce ea – artistă – este atrasă de lumină, materiale și frumusețea lucrurilor simple. Din această combinație de pasiuni s-a născut conceptul întregii case. Bucătăria, inima locuinței Încă de la început, bucătăria a fost considerată centrul emoțional al proiectului, nu doar un spațiu destinat gătitului, ci locul în jurul căruia gravitează întreaga viață a casei. Accesul se face printr-un hol generos cu înălțime dublă. O bancă integrată invită vizitatorii să se oprească și să lase ritmul agitat al orașului la ușă. Lumina pătrunde filtrată prin textile din fibre naturale și prin luminatoare astfel poziționate încât să inducă o atmosferă calmă și primitoare. În zona centrală, bucătăria păstrează zidurile originale expuse, exact așa cum au fost descoperite. În mijloc se află o masă de lucru veche, iar deasupra ei se ridică o boltă realizată din elemente tradiționale de zidărie. Interesant este că arcada a fost lăsată intenționat incompletă la extremități, pentru a permite razelor soarelui să pătrundă și să creeze jocuri spectaculoase de lumină și umbră. Aceste efecte evocă imaginea vechilor grinzi de lemn care filtrau lumina atunci când arhitecții au vizitat pentru prima dată clădirea. Apa, elementul care unește spațiile Unul din detaliile specifice proiectului este utilizarea apei ca element arhitectural. În exterior, o terasă găzduiește o piscină care înconjoară un rezervor de apă ridicat, cunoscut în mod tradițional sub numele de „aljibe”. Acest element istoric a fost păstrat și transformat într-un jacuzzi. Mai mult, un canal îngust pornește de la o mică fântână amplasată lângă hol și traversează proprietatea, conectând vizual și simbolic diferitele zone ale casei. Sunetul apei devine astfel parte din experiența cotidiană și contribuie la atmosfera relaxantă a locuinței. Intimitate și legătură cu natura Zona privată a casei este amplasată în partea din spate și este alcătuită din două volume distincte. Dormitorul principal se află la parter și este separat de zidul perimetral printr-o grădină interioară care aduce lumină naturală și ventilație. Baia este deschisă către exterior și include atât o cadă, cât și un duș amplasat printre plante, oferind o experiență apropiată de natură. Cel de-al doilea dormitor este amplasat la etaj și dispune de un mezanin care permite găzduirea unui număr mai mare de oaspeți. Accesul se face printr-o scară sculpturală realizată din piatră locală și beton. Pentru a integra armonios intervențiile noi, volumul adăugat a fost finisat într-o nuanță galbenă delicată, inspirată de culoarea clădirii originale. Scopul nu a fost evidențierea elementelor noi, ci integrarea lor naturală în ansamblu, completând povestea arhitecturală care aduce în prezent o casă cu istorie. Foto: Eyes of Memo CITEȘTE ȘI: Când secolul XIV se mută în actualitate: salvarea unei case vechi vine din istorie și materiale actuale Într-o vilă din 1822, contemporanul capătă un nou sens în amenajare O casă veche transpune în mijlocul naturii echilibrul dintre tradiție și design contemporan Distribuie articolul pe: