CASA LUX Prima platformă de amenajări din România
10 zgârie-nori care au setat noi standarde în arhitectură și construcții

Foto: McPHOTO / David Paterson / imageBROKER / Profimedia

10 zgârie-nori care au setat noi standarde în arhitectură și construcții

Aceste clădiri nu sunt doar impresionante, ci sunt dovezi ale evoluției umane pe scara tehnologiei și dezvoltării industriale.

Surprinzător, clădirile de tip zgârie-nori au și ele o zi a lor: 3 septembrie, data de naștere a arhitectului Louis Sullivan, cunoscut drept părintele acestor construcții, care au provocat de multe ori limitele ingineriei și, mai nou, pe cele ale tehnologiei și ale sustenabilității. Iată zece zgârie-nori care au făcut istorie prin inovație și design.

1. Empire State Building (New York, SUA)

Cu un design inconfundabil și cu o înălțime de 443 metri cu tot cu antenă (102 etaje), Empire State Building definește linia orașului New York, fiind cel mai cunoscut edificiu Art Deco și o parte a istoriei și culturii orașului. De la construcția sa în 1930 – 1931 și până la apariția World Trade Center, în anii 70, a fost cea mai înaltă clădire din lume și prima care a avut mai mult de o sută de etaje.

Foto: Jérome CORREIA / imageBROKER / Profimedia

2. Willis Tower, fost Sears Tower (Chicago, SUA)

Sears Tower (527 de metri) din Chicago a fost cea mai înaltă clădire din lume timp de 24 de ani, stabilind un standard pentru clădirile de acest fel. Arhitecții au proiectat în interior atât zone largi pentru birouri, cât și spații mai mici care să poată fi închiriate. Rezultatul a fost o clădire cu diferențe de volume, o structură unică de tip tubular care a influențat și inspirat proiectele ulterioare, Burj Khalifa – spre exemplu – fiind construit în același mod.

Foto: Cathyrose Melloan / Alamy / Profimedia

3. World Trade Center (New York, SUA)

World Trade Center Towers din New York a fost parte a unui complex de șapte clădiri despre a căror construcție a început să se vorbească de la finalul celui de-al doilea război mondial. Arhitectul Minoru Yamasaki a făcut proiectul, iar de execuție – începută în 1966 și încheiată în 1973 – s-au ocupat Emery Roth & Sons, costul tota fiind de circa 1,5 miliarde de dolari. Inițial, a fost vorba de numai 80-90 de etaje, dar s-a ajuns la 110, turnurile WTC fiind cele mai înalte clădiri din lume până în 1974, când au fost detronate de Sears Tower.

Foto: Jason Hook / akg-images / Profimedia

Dar nu asta a fost cel mai important lucru din istoria lor: turnurile gemene din New York au intrat în memoria colectivă odată cu atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, soldate cu peste 3.000 de morți. Prăbușirea lor a generat discuții cu privire la siguranța structurii și reziliența clădirilor și a dus la înăsprirea normelor privind protecția la incendii, evacuarea și rezistența la impact. După acest moment dramatic, clădirile au fost proiectate cu spații de evacuare mai largi, zone de refugiu și materiale mai rezistente la foc, fiind totodată întârită securitatea pentru a reduce riscurile unor noi atacuri teroriste.

4. Burj Al Arab (Dubai, EAU)

Burj Al Arab este una din construcțiile emblematice pentru Dubai, din perioada sa modernă: situat pe propria insulă, este neoficial singurul hotel de șapte stele din lume (oficial, categoria este cinci stele Deluxe). Construcția a urmat forma unei bărci care pare să se pregătească de plecare din Golful Persic și a fost de la început proiectată după ideea de a crea un simbol al locului. La momentul lansării sale, în 1999, Burj Al arab era cel mai înalt hotel din lume (321 de metri) și avea cel mai înalt hol – 182 de metri – construit în interiorul unei clădiri.

Foto: Markus Mainka / imago stock&people / Profimedia

5. Burj Khalifa (Dubai, EAU)

Burj Khalifa este, din 2009, cea mai înaltă clădire din lume, având o înălțime de 828 de metri, prin care a redefinit tehnologia construcțiilor de de tip zgârie-nori. Designul este inspirat din cultura islamică, iar geometria în Y a fost gândită pentru a optimiza spațiile interioare, cu o coloană centrală înconjurată de aripi care îi asigură stabilitatea. Prin utilizarea sa mixtă, prin tehnologie și prin influențele culturale, Burj Khalifa a devenit un simbol și un model pentru modul de dezvoltare a centrelor urbane.

Foto: Markus Mainka / imago stock&people / Profimedia

6. Shanghai Tower (Shanghai, China)

Shanghai Tower a pus în practică viziunea unui spațiu integrat pe verticală, cu o formă sinuoasă și o fațadă dublă, care ascunde spații cu vegetație destinate socializării. La deschiderea sa în 2015, înălțimea de 632 de metri l-au transformat în cea mai înaltă clădire din China și a doua din lume, fiind totodată una din cele trei clădiri de peste 600 de metri existente la nivel mondial. Prin fațada sa dublă, holul de 14 etaje regăsit în zone diferite ale clădirii și facilitățile în domeniul sustenabilității, Shanghai Tower a stabilit noi standarde în construcția de zgârie-nori.

Foto: Pixabay

7. Marina Bay Sands (Singapore)

Parte a unui proiect masiv de regenerare urbană din Singapore, lansat în 2010, the Marina Bay Sands este un complex format din trei zgârie-nori uniţi printr-un „acoperiş” în formă de punte, fiind considerat hotelul-cazinou cel mai scump din lume.

„Acoperişul” este de fapt o pasarelă instalată pe cea mai mare platformă publică construită în consolă din lume. Se numeşte Sands Skypark, are 340 m lungime şi iese cu aproape 70 de metri în afara turnului dinspre nord. Pe ea se găseşte, printre altele, o uriaşă piscină infinită, de 150 m lungime, din care se poate admira oraşul de la o înălţime de aproape 200 m. Sunt practic trei orașe într-o singură clădire.

Investiţia iniţială a companiei-mamă – grupul american Las Vegas Sands, cu activitate în domeniul jocurilor de noroc – a fost de aproape șapte miliarde de dolari. Succesul proiectului a inspirat alte proiecte similare și chiar mai mari, cu mai multe turnuri conectate pe orizontală, construind practic mici orașe în cadrul unor aglomerări urbane existente.

Foto: Profimedia

8. Bahrain World Trade Center (Manama, Bahrain)

Bahrain World Trade Center este formată din două turnuri cu forma unor pânze conectate printr-un pod care susține turbine de vânt uriașe. Aceasta a fost o premieră în construcția de zgârie nori prin modul și amploare în care a fost integrată această tehnologie, fiind și o declarație privind importanța integrării surselor naturale de energie în producția și designul clădirilor foarte înalte. Arhitecții s-au inspirat, pentru această formă, din turnurile de vânt, tip de construcție obișnuită în regiune, dar și din vechile vase arabe.

Foto: Pixabay

9. Sediul CCTV (Beijing, China)

Această clădire – două turnuri de 51 de etaje legate printr-o structură în unghi drept – s-a transformat într-o experiență tridimensională prin forma sa, punând la îndoială ideea că o clădire de mare înălțime trebuie să fie de tip monolit pentru a fi fiabilă. Bazată pe un sistem de susținere construit din tuburi de oțel, clădirea are o structură vizibilă și pe fațadă: bride metalice se întretaie în triunghi, mai dense acolo unde este necesară susținere suplimentară și mai rare în zonele mai ușoare. Este sediul televiziunii chineze și se numără printre cele mai mari clădiri de birouri din lume.

Foto: Unsplash

10. The Shard (Londra, Marea Britanie)

Cea mai înaltă clădire din Marea Britanie a salvat practic o zonă muribundă a capitalei Londra, devenind un simbol al orașului. A marcat o serie de premiere, cum ar fi primul miez construit de sus în jos, care a permis ca primele 23 de etaje să aibă un filon central din beton unitar. Totodată, inovația a făcut ca o parte din elementele din jurul centrului să fie deja construite înainte ca excavarea pentru fundație să fie în totalitate realizată. Această tehnică a fost o adevărată premieră și a redus cu patru luni durata proiectului de construcție.

Foto: Unsplash

Aceste clădiri nu sunt doar impresionante, ci sunt dovezi ale evoluției umane pe scara tehnologiei și dezvoltării industriale. Fiecare a depășit o limită și a fost prima până când un alt proiect a dezvoltat o nouă invenție. Ele sunt parte din cele mai importante în domeniu, până când noi invenții împing și mai departe limitele arhitecturii.

Distribuie articolul pe: