Minunile neobservate ale Parisului. Cum să te bucuri de capitala Franței și într-un voiaj de business

Poți să ajungi la Paris și să nu ai timp să vezi Turnul Eiffel ori Arcul de Triumf. Poți să stai cinci zile în interes de afaceri, timp în care programul să-ți permită doar ieșiri de la hotel spre un mijloc de transport și înapoi, la ore imposibile pentru vizitat locuri istorice. Ce poți face să nu pleci dezamăgit dintr-unul din cele mai frumoase orașe ale lumii și să te bucuri măcar puțin de farmecul lui? Iată cinci minuni ale Parisului pe care să le descoperi și în alte zone decât cele turistice.

Ferestrele franceze și grilajele lor superbe

Se numesc portes-fenêtres în franceză și sunt ferestre de la podea și până la tavan, care se deschid ca o ușă cu două canaturi, în general spre un grilaj care ține loc de balcon. Permit ventilația luminii să intre într-un mod fabulos.

Au apărut în Italia, în perioada Renașterii, dar au fost preluate masiv în arhitectura franceză și au devenit reprezentative pentru aceasta, ceea ce le-a și adus numele de ferestre franceze. Soluția este excelentă pentru apartamentele mici din Paris: casele sunt iluminate natural fără a reduce mult din suprafața pereților, astfel că rămâne loc și pentru mobilier.

Acoperișul clădirilor și ferestrele lor încorporate

Este imposibil să nu remarci nu doar ferestrele înalte ale clădirilor, ci și acoperișurile îmbrăcate în tablă care strălucește în soare și care, văzute de sus, compun o vedere senzațională asupra orașului. Tabla a fost introdusă în secolul al XIX-lea și a ajuns să fie folosită pentru acoperirea a aproape 80% din clădirile din oraș, datorită proprietăților ei hidrofuge, dar și pentru că este un material ușor ca greutate, dar și ca prelucrare.

Utilizarea acestui material a permis dezvoltarea unei întregi industrii, dar și a unei bresle de meseriași care și-au dovedit îndemânarea prin prelucrarea tablei în diferite forme. Acoperișurile curbate, cu ferestre adesea incorporate, a necesitat dezvoltare unor tehnici diferite și care i-a diferențiat pe meseriașii francezi de cei din alte țări.

Astfel acoperișurile îmbrăcate în tablă zincată au construit un contur specific al orașului și au devenit unul din simbolurile capitalei franceze. După o campanie de câțiva ani, în 2023, Franța a reușit înscrierea lor în Patrimoniul UNESCO.

Totuși, acoperișurile zincate au și un dezavantaj major: pe fondul verilor tot mai calde acestea se încălzesc îngrozitor, iar Franța caută acum soluții care să reducă acest dezavantaj fără a fi nevoită să renunțe la moștenirea sa arhitecturală.

Vegetația de pe terase și din balcoane

Alături de ferestre și acoperișuri, balconele clădirilor din Paris au propria frumusețe, dublată de multitudinea de plante pe care francezii le au chiar și atunci când locuiesc în case mici. De regulă, balcoanele au balustrate din fier forjat migălos lucrate, cu motive florale și decorative care se corelează frumos cu arhitectura clădirilor din care fac parte.

Sunt o mulțime de parcuri și grădini în Paris, iar bulevardele sunt în majoritate străjuite de copaci înalți, ale căror coroane ridicate mult de la sol lasă spațiul liber asigurând totodată umbră. Dar nu este neapărat necesar să cauți grădinile Versailles sau Luxemburg, pentru că descoperi ușor spații verzi și între blocuri. Este un oraș mai verde decât altele, iar asta arată cât este de importantă natura pentru francezi.

Bistrourile cu scaune și accesorii colorate

În orice cartier ai locui în timpul șederii la Paris, găsești o cafenea ori un restaurant la colț de stradă, cu copertine colorate și cu mese și scaune împrăștiate lejer pe trotuar.

Interioarele sunt adesea la fel de expresive prin culoare ori stil.

În orice zonă care poate fi traversată de turiști – iar asta înseamnă practic tot Parisul regăsit pe hărție turistice – cafenelele, bistrourile și restaurantele au un CEVA care arată că designul nu este lăsat la voia întâmplării. Chiar și atunci când funcționalul primează ori spațiul este insuficient (iar asta este aproape o regulă în Paris), este imposibil ca aspectul să fie lăsat la voia întâmplării.

Stațiile de metrou

Parisul are una din cele mai dezvoltatate rețele de metrou din lume, cu aproape 250 de kilometri de traseu și peste 300 de statii, dispuse pe 16 linii. Prima linie de metrou fost construită în 1900 și lega cele mai importante locații, astăzi devenite puncte de interes pentru orice turist venit la Paris: Arcul de Triumf, Champs Elysees, Place de la Concorde, Muzeul Luvru sau Bastilia. Ulterior, au fost construite magistrale astfel încât acum ele acoperă excelent tot orașul.

În mare parte, liniile de metru merg prin subterane, excepție făcând linia 6, care traversează orașul de la sud la nord, prin cartierul Montparnasse și duce până la aeroportul Charles de Gaulle, în mare parte la suprafață, oferind o priveliște asupra turnului Eiffel, odată cu apropierea de centrul orașului.

Mare parte din stațiile de metrou subterane au un decor minimalist, decorate cu plăci albe de faianță subway și uneori cu accente colorate, fie brâuri colorate din ceramică, fie picturi sau plăci colorate intercalate, cu scaune colorate din plastic care produc contrast cu faianța și imprimă un aer eclectic ambientului. Alte stații sunt efectiv fabuloase, cu statuete și picturi care spun ceva din istoria fiecărui loc, cum ar fi stațiile Louvre, Bastille sau Rodin, de pe magistrala 6.

Din rațiuni de securitate, fotografiatul este interzis în rețeaua de metrou din Paris, astfel că oricine ajunge acolo poate doar să adune amintiri privindu-le.

Parisul este un oraș frumos la fiecare pas. Un oraș care respiră romantism, artă și natură și în care singura stare posibilă este inspirația, fie că ești turism ori venit cu afaceri.