Georgia, țara în care vinul este artă, cultură și arhitectură

Când ajungi în Tbilisi, capitala Georgiei, de pe un deal te veghează Mama Georgiei (Kartlis Deda), o statuie impresionantă de 20 de metri. Ea are în mâna dreaptă o sabie pregătită să înfrunte dușmanii, iar în mâna stângă o cupă de vin întinsă spre cei care sosesc cu gânduri bune în Georgia. Simbolul acesta rezumă, mai bine decât orice discurs, spiritul georgian și legătura acestui popor cu vița-de-vie!

Despre Tbilisi și arhitectura lui extrem de interesantă, am mai scris. Revin însă la Georgia nu doar pentru că este un tărâm inepuizabil de povești, dar mai ales pentru că am absolvit recent cursul de somelier și subiectul lucrării mele de diplomă a fost istoria vinului georgian. În tot acest proces de documentare mi-am dat seama că vinul în Georgia este în toate. În toată istoria lor, în viața de zi cu zi, în patrimoniul de meșteșuguri, în spiritualitate, în cultură și chiar în arhitectură.

Și pentru că este toamnă și se culeg viile, este cel mai bun moment să descoperim țara în care s-a născut vinul.

Nu, nu exagerez! În Georgia s-au descoperit cele mai vechi urme ale producerii vinului, cu peste 8.000 de ani în urmă. Mai mult, este singura țară din lume în care metodele de vinificație dezvoltate acum opt milenii nu au fost niciodată abandonate, chiar dacă astăzi există, desigur, și o latură modernă a vinificației.

Unde timpul oamenilor se împletește cu cel al vinului

De 8.000 de ani, viticultorii locali folosesc pentru fermentare și maturare un vas uriaș din lut ars, numit qvevri (intrat în patrimoniul UNESCO). Este imposibil să vizitezi Georgia fără să le remarci, apar nu doar în crame, ci și ca element decorativ peste tot în țară. Nu cumva să le spuneți georgienilor că qvevri sunt amfore! Primele sunt făcute să păstreze vinul în pământ, cele din urmă mai degrabă să călătorească pe mare.

Să călătorești în Georgia înseamnă să descoperi că aici timpul se măsoară nu doar în ore sau în zile, ci și în recolte, toasturi și povești spuse la un pahar de vin. Chiar și crucea georgiană este una făcută din viță-de-vie, pentru că legenda spune că Sfânta Nino, care a creștinat Georgia în secolul al IV-lea, a purtat această cruce din ramuri de viță, legate de părul ei.

În zilele de toamnă, străduțele din capitala Tbilisi te îmbie cu o atmosferă pe care puține orașe din lume o mai au. Terase decorate cu struguri, butași de viță de vie care se agață de balcoanele caselor vechi din centrul istoric și o adevărată galerie de wine baruri, cu design cosmopolit, din care este greu să alegi.   

De la locuri cu istorie, cum este Wine Gallery, situat într-o clădire istorică din centru, cu un aer de magazin de lux la parter și o cramă desprinsă din basme, la 8000 Vintages, denumit după tradiția viticolă de 8.000 de ani a Georgiei, un bar care găzduiește cea mai mare selecție de vinuri georgiene din țară. Aici sunt peste 2.000 de etichete disponibile, toate selectate de o echipă de somelieri în urma unor degustări în orb.

De la Craft Wine, un fost conac în care se spune că ar fi fost găzduit scriitorul Alexandre Dumas, unde rafinamentul este la el acasă, la wine baruri care te atrag cu o intrare sub formă de butoi sau cu un mesaj care te face să zâmbești: Vinul este răspunsul, dar nu îmi mai amintesc întrebarea.

Drumul vinului străbate întreaga Georgie

În afara capitalei, zona care concentrează cel mai mare număr de crame este Kakheti. Astăzi, cramele georgiene îți oferă un adevărat spectacol prin diversitatea lor. Pe de o parte avem eleganța aristocrată de la Tsinandali Estate, un conac din 1830, locul unde prințul Alexander Chavchavadze a îmbuteliat primul vin georgian prin metode europene.

Pe de altă parte, experiența este total diferită la Crama Khareba, o fostă structură militară, cu un tunel de aproape 8 kilometri, săpat direct în stânca munților Caucaz.

Georgia păstrează în circuitul turistic viticol primul și singurul palat regal georgian autentic, Mukhrani, de unde prințul Ivane Mukhranbatoni exporta vin în Franța și Polonia.

Aici s-au făcut primele vinuri spumante georgiene, prezentate cu succes la Expoziția de la Paris din 1900. În egală măsură, tradițiilor vechi li se adaugă începuturi noi.  Câte un château nou construit, precum Château Buera, care combină arhitectura de inspirație renascentistă cu tradiția georgiană și expune vasele qvevri direct la baza scărilor sale monumentale. O declarație vizuală prin care designul contemporan respectă tradiția.

Sunt zeci de crame turistice în Kakheti, iar peste toate, le întâlnești și la mănăstiri ca Alaverdi, care datează din prima jumătate a secolului al XI-lea. În plus, fiecare gospodărie își face vinul propriu.

După 8.000 de ani de recolte, pentru georgieni, vinul nu este doar o băutură, ci un liant peste milenii de civilizație. Vă invit să vizitați Georgia și să descoperiți cum vinul desenează orașe, ridică monumente și sculptează, de mii de ani, sufletul unor oameni care știu cu adevărat să celebreze viața.