Tatra Ice Dome. Catedrala care se topește în fiecare primăvară 

În regiunea munților Tatra, în Slovacia, am descoperit un loc deosebit unde se construiește un monument care dispare în fiecare an. Dacă toate catedrale lumii rezistă secolelor și sfidează timpul, în inima munților Tatra regula se inversează. Aici, o echipă de artiști ridică în fiecare an o capodoperă cu o singură certitudine: odată cu venirea primăverii, munca lor se va transforma în apă. 

Nu este primul loc din lume unde gheața devine arhitectură. La Harbin, în nord-estul Chinei, se construiește în fiecare iarnă un oraș întreg din gheață de peste un milion de metri pătrați. Este un spectacol de o amploare greu de imaginat, gândit pentru milioane de vizitatori.

Însă Tatra Ice Dome e diferit, are un singur spațiu, o singură echipă, o singură idee. Și, spre deosebire de Harbin, este la câteva ore de România, mai ales dacă pleci din nordul sau vestul țării. 

Un ritual de iarnă care durează de 13 ani

Din 2013, în fiecare toamnă, la Hrebienok, o platformă montană aflată la 1.285 de metri altitudine în Munții Tatra, se construiesc replici ale unor catedrale celebre, la o scară mai mică. Sculptorul slovac Adam Bakoš coordonează o echipă internațională de 20 de cioplitori din Slovacia, Cehia, Polonia și Germania, care transformă blocuri brute de gheață în monumente de o precizie arhitecturală remarcabilă.

Tema fiecărei ediții este ținută secretă până la deschidere și se schimbă complet în fiecare an. În cei 13 ani de existență, domul a reprodus în gheață fragmente ale unora dintre cele mai cunoscute clădiri sacre ale lumii: Gotica Pragheză, Sagrada Familia din Barcelona, Bazilica Sfântul Petru din Roma, Notre-Dame, Mormântul Sfânt din Ierusalim, Catedrala Santiago de Compostela, Westminster Abbey.

Fiecare ediție e un omagiu arhitectural, dar și uman. Westminster Abbey a fost dedicată reginei Elisabeta a II-a, cu prilejul a 15 ani de la vizita ei în Tatra, iar ediția din 2024-2025 a adus în gheață Catedrala Wawel din Cracovia, în memoria papei Ioan Paul al II-lea.

Roma în gheață, la 1.285 de metri altitudine

Am ajuns la Hrebienok căutând iarna, dar am găsit și o bucățică din Roma. Ediția din acest sezon adăpostește o replică a Basilicii San Giovanni in Laterano, o importantă biserică a catolicismului, supranumită „mama și capul tuturor bisericilor”.

Tema este un dublu omagiu: pentru că aceasta este catedrala unde au slujit atât Papa Francisc, cât și succesorului său, Papa Leon XIV. Un final și un început, sculptate în gheață. Pe altarul papal din interior, sunt portretele celor șase papi recenți.

Să vezi o catedrală de piatră este impresionant. Să vezi una sculptată în gheață este o experiență cu adevărat inedită.

225 de tone de fragilitate

Cifrele din spatele proiectului sunt amețitoare: 225 de tone de gheață, 1.800 de blocuri șlefuite manual, 25 de zile de lucru. Sculptura este păstrată sub o cupolă geodezică de 25 de metri în diametru și aproape 11 metri înălțime, unde temperatura este menținută constant sub zero grade.

Detaliile sunt cele care fac diferența între un simplu castel de gheață și un act de design. Coloanele sunt reproduse cu o precizie matematică. Statuile apostolilor, care în Roma privesc de pe fațada basilicii, aici par fantome de lumină. Lumina colorată este folosită pentru a da volum unui material care, prin natura lui, vrea să fie invizibil.

Un memento mori turistic

Există o poezie tristă în vizitarea acestui loc care te impresionează cu detaliile și măreția lui: ideea că artiștii au depus atât de multă muncă pentru o catedrală care se topește în fiecare primăvară. Și au făcut asta cu aceeași dedicare și atenție pe care le-ar fi avut și dacă dura o viață.

Asta face din Tatra Ice Dome este o experiența irepetabilă, pe care o poți păstra doar în minte și în inimă. Poți să fii acolo, martor la măreția ei, înainte să dispară pentru totdeauna, dar nu o vei mai revedea niciodată.

Accesul este gratuit atât în Tatra Ice Dome cât și la expoziția de sculptură în gheață de lângă. Dacă vreți să le vedeți anul acesta, mai aveți timp până la jumătatea lunii aprilie, în funcție de vreme. Apoi, catedrala va rămâne doar în fotografii și în amintirea apei. Însă anul viitor se va ridica semeț o alta.