Arhitectură, grădinărit şi sustenabilitate: Brooklyn Grange şi moda agriculturii pe acoperiş

Constrângerile spaţiale din marile oraşe şi nevoia omului de a reface legătura aproape pierdută cu natura au dus la apariţia unor iniţiative de „înverzire” a acoperişurilor clădirilor urbane. La început, cele mai multe erau non-profit, cu scop mai degrabă educativ şi de protecţia mediului. În timp, acoperişurile verzi au început să se înmulţească, iar iniţiatorii lor să le transforme în afaceri lucrative. Brooklyn Grange – fermă organică ce ocupă două hectare de acoperiș în inima orașului New York – este poate cel mai expresiv exemplu de agricultură pe acoperiș.

Mai mult de jumătate din populaţia globului locuieşte acum în oraşe, deci este cumva firească dorinţa de a aduce agricultura în spaţiile urbane, ca sursă primară şi naturală de producere a hranei. Astfel poate fi îndeplinit un punct important al Conferinţei ONU de la Rio, din 2012, care a desemnat, printre obiectivele prioritare ale omenirii, economia verde, ca pilon al dezvoltării durabile. Consumând produse locale, nu se consumă resurse suplimentare pentru transport şi depozitare și, implicit, determinăm un grad mai mic de poluare a zonei. Iar independenţa de furnizori aflaţi la distanţă se dovedește foarte utilă mai în situaţii speciale precum recenta pandemie de Covid.

Însă problema principală a marilor oraşe este lipsa aproape totală a spaţiului neconstruit. Iar atunci când un astfel de spaţiu există, preţul lui este atât de mare încât devine complet nerentabilă orice intenţie de a-l folosi în scop agricol. Aşa a apărut ideea de a exploata un spaţiu deja ocupat de o clădire construită, dar la alt nivel, respectiv acoperişul acesteia.

Noile acoperișuri verzi nu produc doar oxigen

Desigur, nici costurile pentru o grădină, seră sau fermă pe acoperiş nu sunt neglijabile. Un astfel de proiect este la fel de minuţios şi birocratic ca orice alt proiect de îmbunătăţire sau extindere a unei construcţii.

Mai mult, este absolut necesară implicarea unor specialişti din mai multe domenii: proiectanţi, peisagişti ş.a. Trebuie analizate caracteristicile clădirii ce va servi drept bază grădinii și trebuie făcute calcule de greutate şi încărcare. Trebuie măsurate viteza vântului, intensitatea luminii şi temperatura medie. Trebuie verificat dacă pot fi făcute amenajările necesare unei culturi agricole – cum montezi instalaţiile de apă pentru irigaţii şi curăţenie, de exemplu – şi dacă există un acces potrivit la acoperiş.

În tot acest timp, trebuie să nu fie afectate liniştea, confortul şi intimitatea locuitorilor clădirii. În plus, în oraşe există riscul să fie în vigoare unele constrângeri istorice, legate de vechimea şi importanţa clădirii, limitări de înălţime sau de siguranţă la incendii şi altele.

Alte piedici în calea extinderii proiectelor de acest tip sunt gradul scăzut de acceptare a unor sisteme agricole netradiţionale, precum hidro şi acvaponic (ambele adecvate culturilor de pe acoperişuri) sau, pur şi simplu, mentalitatea și percepţiile deja formate ale locuitorilor urbani. În aceste condiţii, argumentele în favoarea agriculturii pe acoperiş – că ea poate creşte performanţa clădirii prin îmbunătăţirea izolaţiei termice sau integrarea sistemelor de colectare a apei de ploaie – au o influenţă scăzută.

Grădina organică cu vedere spre New York

Cea mai mare fermă cu pământ pe acoperiş din SUA (şi a doua cea mai veche din lume, datând încă din 2010) este Brooklyn Grange, situată în New York.

În prezent, Brooklyn Grange deţine ferme proprii cu o suprafaţă totală de aproape două hectare, care produc peste 45 de tone de legume organice anual. Produsele sunt vândute în pieţe locale sau oferite la preţuri mici şi chiar gratuit locuitorilor oraşului, prin intermediul unor programe sociale.

Cum se construiește un astfel de sistem? Concret, la Brooklyn Grange se acoperă mai întâi acoperişul cu un sistem special, înainte de a veni cu solul propriu-zis. Există un prim strat barieră care împiedică trecerea rădăcinilor înspre suprafaţa acoperişului. Urmează un strat gros de fetru – covoraşe de drenaj cu mici cupe care reţin excesul de apă în urma ploilor abundente. (Această apă va putea fi absorbită înapoi de sol şi plante în perioadele de secetă, reducând astfel consumul de din alte surse.) Deasupra se aşază un alt strat subţire de fetru, care are rolul de a împiedicarea umplerea covoraşelor de drenaj cu pământ.

Solul este şi el unul special, un mix care nu conţine de fapt sol propriu-zis, ci este compus dintr-un material pietros care îl face mai uşor şi care se descompune lent, asigurând oligoelementele necesare nutriţiei plantelor.

Scopul declarat al iniţiatorilor proiectului a fost să refacă conexiunea dintre oameni şi natură, să îmbunătăţească condiţiile de viaţă în oraş şi să adapteze oraşul noilor realităţi climatice, să ofere acces mai facil comunităţilor urbane la produse dezvoltate local şi, în acelaşi timp, să unească aceste comunităţi, în ciuda diversităţii lor, în jurul unor proiecte şi activităţi culturale cu potenţial distractiv şi educativ.

Echipa Brooklyn Grange oferă consultanţă pentru crearea unor spaţii similare, prin proiectare, amenajare, peisagistică şi întreţinerea altor grădini sau ferme verzi pe acoperiş. În plus, în locaţiile lor se organizează diverse evenimente – tururi ghidate, activităţi educative pentru copii, seri de yoga, nunţi şi alte ceremonii – la tarife flexibile, la fel ca şi preţurile produselor fermei, în funcţie de posibilităţile fiecărui doritor, ca parte a unui program numit „Agricultură Susţinută de Comunitate”.

Noul model de agricultură pe acoperiș, preluat și în alte zone ale lumii

Nu doar newyorkezii se pot lăuda cu astfel de acoperişuri verzi. E drept, un studiu din 2021, făcut pe 184 de locaţii, arăta că aproape jumătate din grădinile şi fermele pe acoperiş din întreaga lume se află în America de Nord (şi că majoritatea sunt iniţiative social-educative, care au drept scop îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din oraşe). Acelaşi studiu arăta însă şi că există o tendinţă de răspândire a proiectelor de acest gen.

Iată câteva dintre cele aflate în cele mai diverse părţi ale lumii:

• Boston Medical Center, un spital care îşi hrăneşte pacienţii cu mâncarea produsă pe acoperişul propriu;
• Nature Urbaine, acoperişul Pavilionului Expoziţional nr. 6, din al 15-lea arondisment parizian, cu o suprafaţă de 14.000 mp, care furnizează oraşului tomate, salate, căpşuni, sfeclă, mentă, busuioc şi multe altele;
• Rooftop Republic din Hong Kong, cu 80 de acoperişuri verzi, inclusiv unul aflat la 300 m înălţime;
• Lufa Farms din Montreal, cea mai veche companie de profil din lume (2009).

Alte astfel de construcții sunt și în Copenhaga, Bruxelles, Rotterdam, Tel Aviv, Aida, Singapore, Gauteng, Bangkok. În curând, să sperăm, că vor fi şi în Bucureşti.