Când culoarea anului confirmă tendința: albul ales de Pantone pentru 2026 declanșează controverse

Într-o lume agitată, Institutul Pantone a considerat că o nuanță de alb exprimă perfect nevoia anului viitor de liniște și echilibru. Unii văd în culoarea anului 2026 revenirea nuanțelor neutre, în timp ce pentru români face parte deja din ambient. Opinia este departe de a fi generală: apar voci care denunță alegerea Pantone, catalogând-o un pas spre neutralitate și o îngrădire a exprimării în culturile în care arta și culoarea sunt inseparabile. Comun le este apelul la personalizare în detrimentul trendurilor, fapt care – în mod ironic – coincide cu una din tendințele actuale în design.

Alegerea culorii anului urmează unui proces în care specialiștii Pantone, alături de psihologi, sociologi și profesioniști din alte domenii, analizează ce se întâmplă în diferite industrii – film, design, modă, artă – și identifică tendințele asociate anului următor.

Deși cunoscut în mare, mecanismul de alegere ale Pantone are suficiente necunoscute pentru public ca decizia privind culoarea anului să infirme toate așteptările. Așa s-a întâmplat, în 2025, cu Mocha Mousse, apoi acum cu Cloud Dancer, primul alb ales vreodată de Pantone drept culoare a anului.

„În această perioadă de transformări, când ne reimaginăm viitorul și locul nostru în lume, PANTONE 11-4201 Cloud Dancer este o nuanță discretă de alb care oferă promisiunea clarității. Cacofonia care ne înconjoară devine copleșitoare, făcând din ce în ce mai greu să ne ascultăm vocea interioară. O declarație conștientă de simplificare, Cloud Dancer susține focusul și facilitează eliberarea de distragerile și influențele exterioare”, a anunțat Leatrice Eiseman, directorul executiv al Institutului Pantone.

Pentru Pantone, albul Cloud Dancer este „o șoaptă de liniște”, dar și o ancoră pentru alte culori. Lasă loc pentru relaxare, reflecție și regăsire de sine, dar devine și spațiu negativ, suport pentru orice alegere cromatică, aducând elementul de echilibru necesar pentru a pune în valoare orice construcție cromatică.

Alegerea Pantone este foarte departe de ceea ce specialiștii din domeniu anticipau. Era favorită mai degrabă o nuanță de verde, într-o notă apropiată de ceea ce mai mulți jucători din industria vopselelor au ales deja sau în ton cu predicții făcute încă de acum un an de un alt institut independent. Dar Pantone a surprins iar cu opțiunea anunțată. Așa s-a întâmplat și cu un an înainte, când așteptările legate de o nuanță de coral, roșu sau verde au fost infirmate prin alegerea unui maro – Mocha Mousse, drept culoarea anului 2025.

Brandurile și designul din retail au deschis de ceva timp ușa culorilor neutre

Pentru branduri, culoarea anului 2026 devine – în abordarea Pantone – un canvas care permite și susține construcția propriilor identități vizuale, în aceleași condiții de echilibru ca și în alte domenii vizuale.

„Uneori, culorile terne, fără personalitate, pun în evidență mult mai bine produsul. Nu concurează cu ambalajul produsului, cu produsul în sine”, declară, pentru CASA LUX, arhitectul Matius Ichim, specializat în arhitectură de retail. El afirmă că unele branduri – magazine sau cafenele, de exemplu – au migrat deja spre o paletă mai desaturată, în aceeași idee de a lăsa produsele mai vizibile ori de a crea un mediu adecvat pentru aceia care lucrează online, din locațiile respective.

„Am remarcat încă de acum mai bine de zece ani o preferință spre un gri foarte deschis, în zona de retail, culoare care îmbătrânește mai frumos decât un alb sau un gri. Am avut clienți care spuneau că pe alb se văd mai bine bine produsele, pentru că imprimă o notă de curățenie, dar se întreține mai greu ori se schimbă din cauza luminii, lăsând în final o impresie negativă, care îndepărtează clienții”, mai spune Matius Ichim.

Potrivit lui Matius Ichim, sunt două motive pentru care lumea ia o pauză de culoare. Mai întâi, este posibil ca publicul să aibă nevoie de o perioadă de respiro pentru că suntem bombardati de culoare din alte părți, din ecrane în special. Apoi, poate că oamenii s-au plictisit de aceleași culori și caută variante și texturi noi, culori care își schimbă aspectul și care să ofere suprafețelor altceva decât până acum. El a dat drept exemplu vopselele care își schimbă culoarea în raport de lumină sau care conferă texturi și efecte noi suprafețelor pe care sunt aplicate.

O componentă sustenabilă ar putea fi iarăși la originea alegerii albului în industria auto și în transporturi, spre exemplu, unde poate fi surprinzător că pigmenții din vopsea cresc greutatea unui avion, spre exemplu, iar mașinile în culori închise rețin mai multă căldură.

Românii votau și până acum pentru alb

Odată cu alegerea albului de către Pantone, un număr foarte mare de români au ocazia de a spune că au o casă (oarecum) în tendințe.

Studii de piață recente (Wisemetry Brand Health, 2023) arată că, în România, albul este cea mai vândută culoare la vopsele lavabile, folosită mai ales în baie și în bucătărie, unde 83% dintre români o aleg pentru o acoperire integrală a pereților. Accentele de culoare sunt agreate de români mai ales in camera copilului, unde o treime ar vopsi toată camera și o altă treime doar un perete. În restul casei, culoarea este primită cu zgârcenie: 12% dintre români ar colora integral holul, 18% bucătăria, 21% dormitorul și 26% bucătăria.

„Cu cât mai simplu, cu atât mai bine pentru amenajările românilor”, declară pentru CASA LUX designerul Natalia Berezovskaia, referindu-se perferințele românilor pentru alb în amenajările interioare și la faptul că există o teamă aproape patologică față de includerea culorilor vii în designul interior.

Potrivit designerului de interrior, alegerea culorilor pentru amenajarea interioară este adesea cea mai dificilă decizie în cadrul unui proiect, pe care clienții o ușurează migrând spre neutre ori non-culori. „Am avut o cultură colorată, dar s-a pierdut în anii comunismului, când totul s-a depersonalizat și a migrat spre gri. Albul are însă multe nuanțe, iar trendurile nu sunt obligatorii”, adaugă Brezovskaia.

La rândul ei, Dana Stoica, designer strateg și specialist în neuroarhitectură, spune că alegerea Pantone se pliază foarte bine pe preferințele românilor, dar atrage atenția asupra conexiunii dintre culoare și confort emoțional și a faptului că, din această perspectivă, albul nu este alegerea potrivită pe termen lung.

„Românii rezonează puternic cu mesajul Pantone pentru că suntem într-o etapă de reset colectiv, iar orice culoare care promite regenerare, blândețe și reconstrucție este primită ca o gură de aer, la prima
vedere, o pauză emoțională într-un context încărcat”, declară Dana Stoica pentru CASA LUX.

În prima fază, albul oferă claritate, ordin și siguranță. Pe termen lung însă, o casă integral albă obosește, transmițând aceeași senzație precum un exterior imaculat, de iarnă. Dar când spațiul nu oferă repere emoționale, texturi, contraste sau stimuli naturali, corpul intră într-o stare de amorțire subtilă. Locuința devine un spațiu gol, fără viață, fapt pe care psihicul nostru îl simte imediat și îl somatizează în primul rând prin oboseală.

„Iubim iarna nu pentru că sezonul este complet alb, ci pentru că este plin de evenimente, sărbători, viață și emoție. Dacă ar fi zăpadă în fiecare zi, un an întreg, corpul nostru ar obosi rapid. Exact așa reacționează corpul nostru și în casele complet albe”, mai spune Dana Stoica.

De aceea, chiar și într-o locuință în care albul este prima opțiune, trebuie să existe un echilibru între acesta și alte nuanțe.

O culoare menită să aducă relaxare provoacă în loc polemici

Faptul că o nuanță atât de comună a devenit trendul principal pentru 2026 oferă multor amatori de design interior ocazia de a-și asocia propriile amenajări cu tendințele, fără nevoia unor ajustări costisitoare. Pe de altă parte, brandurile din industria designului nu au ratat ocazia de a aduce în prim plan produsele în această nuanță, mizând pe un impact mai mare al lor odată ce albul Clud Dancer a devenit celebru.

Nu toți împărtășesc însă punctul de vedere al Institutului Pantone. De la designeri care și-au exprimat deschis opoziția și până la branduri care au propus în loc alte variante pentru culoarea anului 2026, a existat o opoziție mult mai puternică decât față de orice alegre anterioară făcută de Pantone. Unele reacții au devenit chiar virulente, alunecând spre acuzații de rasism la adresa institutului, deși la conducerea acestuia se află o echipă multiculturală.

Unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți brazilieni, Joao Gabriel, spune că albul Cloud Dancer nu reprezintă cultura braziliană și că, în niciun caz, nu trebuie luat ca orizont pentru designul din această zonă și îndeamnă la urmarea modelului local în locul trendului global. Albul nu este un punct de plecare pentru o țară construită pe mix, intensitate, culoare ca instrument de exprimare, identitate și apartenență, spune acesta, pe contul său de Instagram.

„Brazilia este formată din nuanțe care vibrează chiar și în umbră și se transformă pe măsură ce lumina trece prin peisajele noastre, prin arta și viața noastră de zi cu zi. (…) A spune că albul este șic nu este doar o preferință estetică, este parte dintr-o construcție istorică care asociază culoarea cu dezordinea, sărăcia, exagerarea, cu a nu ști să decorezi. În Brazilia, învățăm devreme că mediile albe sunt mai elegante, mai curate, mai moderne, în timp ce tot ce scapă acestei palete este văzut ca fiind riscant, neadecvat, excesiv”, mai spune el.

Când Pantone alege albul ca simbol al viitorului, repetă și un ciclu de ștergere. Pentru că există o lume care știe să gândească culoarea după logica europeană, dar există alta, la fel de mult sau mai importantă, care trăiește culoarea ca limbaj. Și acea lume a doua este rareori luată ca referință, consideră desginerul brazilian.

Indiferent de momentul istoric, este dificil – dacă nu imposibil – ca o singură culoare să fie acceptată universal ca fiind reprezentativă la nivel global, indiferent de autoritatea care o desemnează. Albul de anul acesta se vrea un respiro, un moment de relaxare și un spațiu din care ideile și creativitatea să înflorească în direcții personale și personalizate.

Controversele create în jurul alegerii făcute de Pantone arată câtă nevoie este de spațiu negativ. Asta conduce la o concluzie clară, și anume aceea că, până la urmă, Pantone a avut dreptate.