În zonele în care viața oamenilor depinde de ape, iar schimbările climatice amenință locuințele și comunitățile, arhitectura poate oferi soluții simple, dar și foarte ingenioase. O casa plutitoare construită din bambus este un model de locuință gândit pentru localnicii din Vietnam, în special pentru cei care trăiesc în Delta Mekongului, dar care poate fi adaptat și la alte zone de pe glob supuse riscului de inundații. Construită din materiale accesibile și adaptată vieții pe apă, casa oferă o alternativă pentru familiile care au nevoie de un adăpost stabil și sigur, în condițiile în care zone întregi pot fi afectate de revărsările apelor, oriunde pe glob. Este construită aproape integral din bambus, unul dintre cele mai regenerabile și accesibile materiale din Asia, fiind un exemplu de arhitectură socială și rezilientă: în loc să lupte împotriva apei, propune o soluție care se poate adapta și poate pluti atunci când nivelul apei crește. O casă construită din cel mai accesibil material Floating Bamboo House are o structură realizată din tulpini de bambus cu miez solid, cu diametre între 3 și 4,5 centimetri și lungimi de 3 sau 6 metri, potrivit arhitecților de la H&P Architects din Vetnam, care au creat proiectul. Elementele sunt îmbinate cu ajutorul unor sisteme simple de prindere și legături, ceea ce face ca structura să poată fi montată fără muncă prea complicată. Pereții exteriori și compartimentările interioare sunt realizate din materiale ușoare, precum panouri din bambus împletit și presat urmând tehnici locale, frunze, tablă ondulată sau paravane din bambus. Acoperișul – care îmbracă locuința de tip A-frame – are două funcții importante: colectează apa de ploaie și permite folosirea energiei solare. Astfel, casa plutitoare este gândită pentru a valorifica resursele naturale disponibile. Cum rămâne casa la suprafața apei? Secretul locuinței stă în sistemul de flotabilitate. Sub podea sunt fixate butoaie din plastic legate de structura casei, care îi permit acesteia să plutească. Locuința are o formă pătrată, cu o amprentă la sol de 6 x 6 metri, fiind organizată pe două niveluri. Suprafața utilă poate fi mărită prin extinderea construcției, în funcție de nevoile celor care vor locui în ea. În centrul casei sunt amplasate rezervoarele pentru depozitarea apei potabile și rezervoarele septice. Acestea fac parte din organizarea funcțională a locuinței, adaptată condițiilor de viață pe apă. Un spațiu care se poate transforma Unul dintre cele mai interesante aspecte ale proiectului este flexibilitatea spațiului interior. Panourile care formează podeaua celui de-al doilea nivel pot fi îndepărtate, transformând interiorul într-un spațiu mai mare. În această configurație, casa poate deveni un loc de întâlnire pentru comunitate, o sală de clasă sau chiar o bibliotecă. Prin urmare, casa nu este gândită doar ca un spațiu privat pentru o familie, ci și ca un loc care poate susține activitățile și relațiile din comunitate. Un posibil răspuns la schimbările climatice Vietnamul se numără printre țările puternic afectate de schimbările climatice, iar creșterea nivelului mării reprezintă o amenințare majoră pentru zonele sale joase. Potrivit estimărilor, o creștere a nivelului mării cu un metru ar putea duce la inundarea a 47% din suprafața Deltei Mekongului și a 13% din Delta Fluviului Roșu. Între 20 și 30 de milioane de oameni ar putea fi afectați direct de aceste schimbări. În acest context, casa plutitoare din bambus propune o soluție accesibilă, în special pentru familiile cu venituri reduse, dar utilitatea ei nu se limitează la această arie geografică. Folosirea materialelor simple și sistemul de construcție ușor de asamblat le-ar putea permite oamenilor să își construiască singuri o locuință adaptată condițiilor dificile. Dincolod e asta, casa plutitoare a arhitecților vietnamezi nu arată ca o soluție de urgență. Acoperișul înalt, proporțiile inspirate din arhitectura vernaculară vietnameză și textura bambusului îi conferă o frumusețe autentică. Deși este un proiect social, rezultatul are o expresivitate arhitecturală pe care nu tindem să o legăm obligatoriu de statutul de ultimă soluție de supraviețuire. Foto: Le Minh Hoang / hpa.vn CITEȘTE ȘI: Arhitectură în inima războiului: resortul din domuri colorate construit în insula Ormuz Arhitectura balcanică în forma sa atipică: biblioteca care nu seamănă cu o bibliotecă Reconversie reușită în Olanda: din bază militară germană în cartier rezidențial Distribuie articolul pe: